Cum și-au salvat românii propria țară de la retrogradarea la „junk”. Economist: „Plătim mai mult TVA, mai multă acciză”

România a trecut cu succes de primul test al agențiilor de rating. Fitch a păstrat ratingul suveran al țării noastre în categoria „BBB-”, ultima treaptă a țărilor „recomandate investițiilor”, însă decizia nu a fost una ușoară. Autoritățile române au contestat decizia inițială luată de Fitch, semn că exista o șansă ca țara noastră să fie retrogradată la „junk”. Cu toate acestea, greul încă nu a trecut, deoarece mai urmează două evaluări de la alte două agenții de rating.

„În conformitate cu politicile Fitch, emitentul (România n.r.) a contestat decizia inițială și a furnizat informații suplimentare agenției, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită față de cea adoptată inițial de comitetul de rating”, a transmis, printr-un comunicat de presă, agenția Fitch.

Fitch a decis să ne păstreze în aceeași categorie de rating, BBB-, cu perspectivă negativă, semn că încă există un risc semnificativ de retrogradare în categoria „junk” dacă politicile fiscale și situația politică de la noi din țară nu se îmbunătățesc. Pe scurt, agenția spune că România a înregistrat progrese în lupta împotriva deficitului, însă nu este clar ce se va întâmpla în perioada următoare cu consolidarea fiscală, deoarece deficitul rămâne mare și trebuie să scadă, în următorii patru ani, la 3% din PIB. Există întârzieri semnificative în implementarea reformelor din PNRR și din acest motiv, riscăm să pierdem miliarde de euro, bani esențiali, care au fost luați în calcul la formarea bugetului pentru 2026.

Reducerea deficitului ne-a salvat de la junk, dar vom intra în recesiune

Fitch spune că reducerea deficitului în primele șase luni ale anului, de la 3,6% din PIB în 2025 la 2% din PIB în 2026, a fost cheia pentru menținerea României în categoria țărilor „recomandate investițiilor”. Cu toate acestea, costul consolidării fiscale va fi foarte mare – intrarea țării în recesiune. Fitch se așteaptă ca economia României să se contracte cu 0,6% în 2026.

„Cel mai important factor este că o parte din deficit a fost transferat pe umerii noștri, ca și contribuabili și cumpărători. Plătim mai mult TVA, mai multă acciză, nu mai avem beneficii la facturile de energie, beneficii care erau pe deficit. O parte din succesul reducerii deficitului la 2% în primele șase luni ale anului este și meritul nostru.

Fitch comentează și despre datoria publică… eu sunt mai critic în ceea ce privește datoria publică decât deficitul, dacă mă întrebați. Ratingul meu arată mai degrabă negativ, deoarece datoria publică a crescut absolut exorbitant într-un an și jumătate, aproape 10 procente am adăugat la ea. Este foarte mult, având în vedere că o finanțăm foarte greu”, a declarat, pentru Cotidianul, economistul Adrian Mitroi.

Datoria publică pune presiune pe economia României

Datoria publică a României s-a triplat în ultimii zece ani și a depășit pragul de 60% din PIB. Calculată pe cap de locuitor, datoria publică este în jur de 13.500 de euro, un nivel uriaș care a devenit nesustenabil pentru finanțele statului.
Miza din spatele evaluării agențiilor de rating este de fapt această datorie publică. Dacă ratingul țării noastre se îmbunătățește, România se va împrumuta mai ieftin. Dacă suntem retrogradați la junk, Guvernul nu va mai putea finanța datoria publică.

„Când ai coborât în zona de «nerecomandat investițiilor», toți investitorii care îți cumpărau titluri de stat nu mai pot să o facă din motive obiective, nu de analiză investițională. Pentru că nu le mai permite legea după care fondurile acelea sunt guvernate: fonduri de pensii, bănci internaționale, iar trei sferturi din datoria noastră este cumpărată de acest gen de instituții.

De aceea este importantă nota de rating. Ea este în primul rând o notă de dobândă. Dobânda la care se împrumută România este una foarte mare, spre 7%. Ceea ce este foarte mult. Asta duce la niște cheltuieli exorbitante, de 60 de miliarde de lei pe an, în jur de 5 miliarde de lei pe lună, un miliard de euro pe lună. E foarte mult, o sarcină extraordinară pentru România”, spune economistul Adrian Mitroi.

Ne-au salvat fondurile europene?

După anunțul agenției, în spațiul public au apărut mai multe voci care au salutat decizia Fitch și au argumentat că apartenența la NATO și la UE a României este un factor de stabilitate și un motiv ca țara noastră să nu fie retrogradată. Fitch chiar atrage atenția că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR din cauza crizei politice și a reformelor blocate.

„Agențiile de rating sunt niște entități private care fac aceste evaluări, ele sunt plătite de emitent, de corporații și de țări, pentru că în baza acestor evaluări, cei care ne cumpără titlurile de stat, fondurile de pensii și băncile, pot fi sigure că îndeplinesc cerințele legale după care funcționează. Nu contează (apartenența la UE n.r.), ci doar capacitatea noastră de rambursare a creditului. I se spune «creditworthiness», adică bonitatea financiară. O știm cu toții de la bancă, atunci când ne evaluează”, spune Adrian Mitroi.

România încă riscă să fie retrogradată la „junk”

Economistul Adrian Mitroi atrage atenția asupra unui lucru puțin cunoscut de majoritatea oamenilor: agențiile de rating nu funcționează după aceleași reguli, iar unele dintre ele sunt mai aspre, în timp ce altele sunt mai îngăduitoare. Iar cum România se află într-un blocaj politic care pare că nu are rezolvare după trei luni de negocieri și certuri constante între politicieni, riscul de retrogradare rămâne la fel de mare. Mai ales în contextul în care Fitch ar fi luat o altă decizie cu privire la ratingul suveran al României, însă guvernanții au reușit să schimbe, pe ultima sută de metri, opinia agenției. Asta înseamnă că totul depinde de câți bani vom atrage din PNRR, de cum va evolua deficitul în următoarele luni și dacă vom avea un guvern cu puteri depline.

„Să știți că Fitch este cea mai îngăduitoare agenție. S&P, din octombrie, este cea mai dură. Sper că vom avea guvern până atunci, deoarece sunt foarte multe lucruri care nu sunt în puterea noastră: seceta, criza energetică, dar Guvernul, legea salarizării… pe acestea le putem face noi. Dacă nici lucrurile care stau în putința noastră nu le rezolvăm, cele care nu stau în putința noastră ne vor băga în corzi”, este de părere profesorul Adrian Mitroi.

„Să trimitem liderii acasă, să-i înlocuim cu inteligența artificială”

Totul depinde însă de cât va dura criza politică și cât vom rămâne fără guvern: „Dacă vorbim de primăvara viitoare, singura noastră soluție este să-i trimitem pe liderii noștri acasă și să-i înlocuim cu inteligența artificială, pentru că deja ne exasperează incapacitatea lor de a găsi o soluție. Lucrurile încep să devină extrem de serioase.

Toate categoriile sociale sunt nemulțumite, iar degeaba negociezi acum valoarea nominală a salariilor, deoarece ele vor fi pulverizate de depreciere și de inflație. În cinci ani de zile, 60% din valoarea nominală de astăzi nu mai este relevantă în puterea de calcul. Nu este de joacă cu regulile foarte dure ale economiei. Nimeni nu ne va finanța cheltuielile foarte mari și asta înseamnă peste 1 miliard de euro pe lună numai dobânzi”, explică economistul Adrian Mitroi.

Nicușor Dan promite aderarea la zona euro

Președintele Nicușor Dan a declarat, din nou, că există consens în rândul partidelor politice cu privire la aderarea României la zona euro. Nu știm când ar trebui să aderăm, nu știm care sunt partidele care vor ca România să adere la euro și nici care sunt angajamentele. Președintele a mai declarat, în trecut, că există consens pe PNRR și aderarea la OCDE, însă războiul politic s-a mutat în Parlament, iar politicienii au arătat că nu exista de fapt nicio înțelegere pe jaloanele de care depind miliarde de euro fonduri europene nerambursabile.

„Există acord politic pentru elaborarea bugetului pe 2027 încă din toamnă, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul guvern împreună cu BNR vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan.

În momentul de față, aderarea la zona euro este o promisiune populistă, care să dea bine la populație, în niciun caz la agențiile de rating. Asta pentru că agențiile de rating, la fel ca economiștii, știu că România nu are nicio șansă să adere la zona euro înainte de 2030. Poate acesta ar putea fi proiectul lui Nicușor Dan pentru al doilea mandat, dacă va fi ales președinte din nou.

„Eu am studiat cu atenție acest lucru, noi am fost aproape de criterii. Ele nu sunt numai cifre, ci este vorba despre sustenabilitatea lor pe termen lung. Nici vorbă să fie asta o prioritate pentru noi. Ne uităm la colegii noștri bulgari cu invidie, noi care până ieri ne uitam cu superioritate de Dâmbovița… acum ei sunt într-o poziție mai bună, sunt în zona euro.

Nouă ne trebuie, ca să îndeplinim criteriile de stabilitate, să reducem inflația, deficitele… ne trebuie opt ani de zile. Este o discuție pe care nici în glumă nu aș deschide-o la momentul acesta. Nouă ne mor pruncii de foame și vrem să-i trimitem la facultate. Indolența cu care a fost condusă macroeconomia românească în ultimii 10 ani nu poate fi reparată decât cu 10 ani de eforturi sustenabile. Nici vorbă. Am scăpat această oportunitate pentru generația noastră”, este de părere economistul Adrian Mitroi.