O nuanță frumoasă, cu o cauză îngrijorătoare
Schimbarea de culoare a apei ar putea părea plăcută la prima vedere. Oamenii de știință au ajuns însă la concluzia că în spatele ei s-ar putea afla un motiv de îngrijorare: plasticul care se acumulează în ocean, potrivit CNN.
Zona este cunoscută drept Marea Insulă de Gunoaie din Pacific și reunește deșeuri din plastic care se deplasează permanent, de la plase de pescuit vechi la ambalaje de mâncare și de băuturi.
Fragmente prea mici pentru a fi văzute
Mulți își închipuie insula de gunoaie ca pe niște grămezi uriașe de deșeuri plutitoare. În realitate, cea mai mare parte e alcătuită din bucăți foarte mici, numite microplastice, dintre care multe nu se pot vedea cu ochiul liber, arată sursa citată.
Studiul, publicat joi în revista Communications Earth & Environment, sugerează că tocmai înmulțirea acestor particule ar putea explica noua culoare a apei din zonă.
„Smoothie-uri” din plastic, testate cu lasere
Culoarea oceanului reflectă, la propriu, tot ce conține apa, de la fitoplancton, organisme microscopice asemănătoare plantelor, până la deșeurile marine.
Potrivit lui Dan Koestner, unul dintre autorii studiului și cercetător în optica oceanelor, cercetarea avea însă o „lacună” în privința felului în care microplasticele pot influența culoarea apei.
Ca să vadă cum reacționează microplasticele la lumină, Koestner a pregătit „smoothie-uri” din deșeuri de plastic, pe care le-a testat apoi cu lumini și lasere, conform aceleiași surse.
De ce a fost aleasă insula de gunoaie
Pornind de la aceste rezultate, cercetătorii au încercat să afle de cât plastic e nevoie pentru ca un satelit să poată detecta schimbarea de culoare, a explicat Koestner.
Pentru un astfel de studiu, Marea Insulă de Gunoaie din Pacific părea locul potrivit, fiind o zonă în care uriașii curenți oceanici circulari adună cantități imense de plastic.
Două decenii de imagini din satelit
Echipa a studiat datele din satelit pentru această zonă, colectate între 2002 și 2022. În interiorul insulei de gunoaie și în jurul ei, luminozitatea în lungimile de undă ale albastrului și verdelui a crescut semnificativ față de zonele oceanice învecinate.
Potrivit concluziei cercetătorilor, fenomenul a dat probabil apei o nuanță de cyan, un albastru-verzui intens.
Simulările indică plasticul
Prin simulări, cercetătorii au verificat apoi dacă schimbarea ar putea avea cauze naturale, cum ar fi mai mult fitoplancton sau un alt tip de fitoplancton.
Introducerea plasticului în simulări a crescut însă semnificativ probabilitatea ca apa să aibă exact nuanța de cyan surprinsă de sateliți, arată sursa citată.
Măsurători la fața locului
Cercetătorii mai au de lucru până vor putea dovedi că nuanța din datele de satelit „este cauzată direct și exclusiv de materialele plastice”, a explicat Shea Cheatham, unul dintre autorii studiului și doctorand la Universitatea din Bergen.
Următoarea etapă presupune o deplasare în zona insulei de gunoaie, pentru măsurători directe, o operațiune complicată și scumpă.
„Noi am reușit să identificăm un spectru specific de lumină, o anumită culoare pe care microplasticele tind să o producă”, a declarat cercetătorul.