Prețul motorinei a depășit pragul de 10 lei/litru. Scenariul în care ajunge România fără petrolul kazah

„Sunt consternat de faptul că guvernul român este atât de pasiv în această situație economică grea pentru poporul român care trebuie să suporte costuri ale benzinei și motorinei mai mari decât în țările occidentale care nu dețin rezerve de țiței”, a declarat, pentru Cotidianul, prof. dr. ing. Dorin Stănică-Ezeanu, profesor la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.

Prețul motorinei a depășit pragul de 10 lei/litru. Scenariul în care ajunge România fără petrolul kazah

foto: Freepik

„Sunt consternat de faptul că guvernul român este atât de pasiv în această situație economică grea pentru poporul român care trebuie să suporte costuri ale benzinei și motorinei mai mari decât în țările occidentale care nu dețin rezerve de țiței”, a declarat, pentru Cotidianul, prof. dr. ing. Dorin Stănică-Ezeanu, profesor la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.

Motorina a trecut din nou de 10 lei/litru, iar România a fost foarte aproape de un șoc major pe piața carburanților după suspendarea exporturilor maritime de petrol din Kazahstan. Experții contactați de Cotidianul avertizează că dependența de petrolul kazah rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței. În același timp, politicienii au decis și noile măsuri pentru protejarea șoferilor - introducerea unui mecanism de reducere dinamică a accizei.

România a fost la un pas de un scenariu de groază pentru piața carburanților – Kazahstanul a anunțat săptămâna trecută că oprește exporturile maritime de petrol, din cauza atacurilor cu drone asupra petrolierelor din Marea Neagră. Pe fondul acestei vești, Guvernul a anunțat că într-o situație de criză de aprovizionare, țara noastră are rezerve suficiente de benzină, motorină și țiței pentru a rezista 90 de zile. Între timp însă, Kazahstanul a anunțat că a pornit din nou Caspian Pipeline Consortium, conducta care transportă petrolul kazah și rusesc la Marea Neagră.

România depinde de petrolul din Kazahstan

Fără acest petrol, piața carburanților din România putea fi dată complet peste cap. Kazahstanul este principalul furnizor de țiței al României. Rompetrol, companie deținută în proporție de peste 48% de KazMunayGaz, companie de stat din Kazahstan, rafinează la Petromidia acest țiței. Vorbim de 5,5 milioane de tone de petrol din Kazahstan, importuri cu o valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro în 2025.

„Acea rafinărie, dacă nu mai primește țiței și se închide, singurul furnizor de combustibil de pe piața internă rămâne OMV Petrom, care acoperă doar 30% din cerințele pieței. Restul de 70% trebuie importat. Costurile produselor aduse din străinătate vor fi mult mai mari decât ceea ce produceam noi în rafinăriile românești și acest lucru va avea clar efecte de creștere a prețului.

Încep să cred că poate fi posibil ca un litru de motorină să coste 11 lei. Motorina are un impact mare în transportul de mărfuri, în agricultură, va fi o avalanșă de creșteri de prețuri la produsele alimentare. Se va ajunge la o sărăcire a poporului, în special a păturii de jos, care și așa trăiește foarte greu, mai ales cu prețurile care se vor duce în sus”, spune profesorul Dorin Stănică-Ezeanu.

AEI: putem rezista 120 de zile cu rezervele de petrol

O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că dacă stocurile guvernamentale de carburanți sunt corecte, țara noastră ar putea rezista chiar 120 de zile cu ele, mai mult decât estimarea Guvernului României. Analiza a fost realizată în contextul în care Kazahstanul nu anunțase că reia livrările de petrol la Marea Neagră.

„Am plecat de la ideea că șase luni de zile, acest țiței nu va mai veni spre România, ceea ce este o ipoteză foarte puțin probabilă, însă am zis să facem o analiză de stres. Dacă informațiile despre stocurile strategice sunt corecte, dacă au o mobilitate ridicată, adică pot fi accesate într-un interval rapid și dacă există un management corect al activităților, România poate rezista peste 120 de zile doar folosind stocurile strategice.

Deși suntem într-o situație delicată, nu suntem chiar cu cuțitul la os. În continuare sunt vehiculate niște informații de prosteală – că avem stocuri pentru 90 de zile, dar nu pe diferite produse petroliere. În baza datelor Eurostat, cantitatea de motorină pe care noi o avem în aceste stocuri este una mică, raportat la consumul pe care noi îl avem. Problema în România o reprezintă motorina. Pe benzină nu ar trebui să fie nicio penurie chiar dacă șase luni de zile nu mai ajunge la noi țițeiul din Kazahstan”, a declarat, pentru Cotidianul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Ce se întâmplă cu prețurile de la pompă?

La data de 1 iulie starea de urgență de pe piața carburanților a expirat, iar prețurile de la pompă au crescut imediat, mai ales la motorină, acolo unde a fost eliminată reducerea de acciză. Logica din spatele neprelungirii acestei măsuri a fost că războiul Statelor Unite ale Americii și Israelului cu Iranul se oprise, iar prețul barilului de petrol ajunsese la nivelul de dinainte de conflict, aproximativ 70 de dolari. Însă ieftinirile de pe piața internațională nu au mai ajuns niciodată la pompele din România.

Conform platformei peco-online, prețul mediu al unui litru de motorină era 9 lei și 57 de bani la 1 iulie. Acesta a scăzut cu aproape 15 bani până la jumătatea lunii, iar după aceea a început să crească din nou până la aproximativ 10 lei. În cazul benzinei, prețul mediu a rămas neschimbat în primele două săptămâni din iulie, la aproximativ 8 lei și 68 de bani, și a trecut de 9 lei în ultima săptămână din iulie.

„Guvernul României este părtaș la această creștere. El are accize de 50-70% din prețul benzinei, motorinei, și în consecință, la orice creștere de preț, Guvernului îi intră bani în plus. Se încasează și mai ușor banii din acciza la combustibil decât din TVA. 

OMV Petrom, care exploatează țițeiul românesc, scoate țițeiul la un preț mediu de 10 dolari pe baril. Când vorbim că a crescut prețul barilului la nivel mondial la 100 de dolari, gândiți-vă că OMV își face calculele pe baza acelor 100 de dolari, dar în realitate, în spate, se află o diferență care este profit 100%. (…)

„La noi nu funcționează cererea și oferta”

Nu prea cred în ideea că la noi funcționează cererea și oferta. Rafinăriile fac ce fac și se aliniază prețurile, ori în sus, ori în jos, dar mai mult în sus. Când barilul de țiței s-a întors de la 110 dolari la 70 de dolari, exact ca înainte de începerea războiului, când benzina și motorina erau 7 lei, nu s-a întâmplat ca prețurile să se întoarcă la nivelul de dinainte de război. Ca și cum nu s-a întâmplat nimic pe piața mondială. Guvernul nu are organe de control, nu are Consiliul Concurenței?”, este de părere profesorul Dorin Stănică-Ezeanu de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că industria petrolieră funcționează pe stocuri care sunt gândite, în funcție de strategiile comerciale ale companiilor, de la 10 până la peste 40 de zile.

„Prețurile au crescut și vor crește în continuare pe seama situației globale și a modului în care se formează prețul din România. În România, prețul se formează ținând seama de prețul care există pe anumite produse, precum motorina sau benzina, la nivel european. Nu este o legătură directă între cererea și oferta din România, ci cererea și oferta din Europa, unde este o cerere foarte mare și o ofertă foarte mică din cauza prostiei europene, în urma căreia s-au închis multe din rafinării încă de acum 15 ani”, spune Dumitru Chisăliță.

Se introduce mecanismul de acciză dinamică

Proiectul de lege privind măsurile pentru reducerea prețurilor la carburanți a primit aviz favorabil în Comisia economică a Senatului. Politicienii au căzut de acord asupra unui nou mecanism pentru protejarea șoferilor: introducerea unei accize dinamice.

Acciza dinamică presupune ca acciza să fie redusă cu procente între 5 și 25%, în funcție de cât de mult va crește prețul de la pompă. Politicienii nu au explicat dacă prețul va scădea în urma acestui mecanism sau doar va rămâne la același nivel, în funcție de scumpirile care o să aibă loc în perioada următoare.
Unii membri ai comisiei au propus și reducerea TVA-ului, de la 21% la 19%, însă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că nu ar fi o decizie bună de luat acum, când suntem în vizorul agențiilor de rating. În același timp, ministrul a declarat că reducerea TVA nu este compatibilă cu legislația europeană.

„Reducerea accizei reprezintă una dintre cele două soluții eficiente. Cealaltă era reducerea TVA-ului. Din punctul meu de vedere, era mai aproape de realitate și sub nicio formă, o reducere a TVA-ului de la 21% la 19% nu încalcă nicio lege europeană. Ca atare, reducerea accizei poate să determine o reducere a prețului și a impactului asupra șoferului.

După cum vedem, oamenii aceștia vorbesc ca să nu tacă, mai puțin pe cifre, pe elemente concrete, pe impactul real asupra consumatorului. E posibil să avem din nou o idee bună, dar aplicată în stil dâmbovițean, să iasă ceva rău”, spune Dumitru Chisăliță.

Impactul bugetar al acestei măsuri va fi de aproximativ 100 de milioane de lei pe lună. În mod practic, reducerea de acciză înseamnă că prețul carburanților o să scadă cu sume cuprinse între 17 și 84 de bani pe litru, în funcție de cât de mult va crește prețul de la pompă.

Motorina mai ieftină ar revitaliza economia

„Guvernul ar trebui să ia o atitudine fermă. Să se implice în mod direct și în stabilirea prețului, în sensul în care să spună: «Prețul este 9 lei, dintre care 4 lei 50 acciză. Voi reduce 2 lei din acciză, litrul de motorină ajunge la 7 lei și 50 de bani», iar din acel moment lumea începe să respire, agricultura începe să respire. Ar fi un ajutor de îmbunătățire a sănătății economiei. Noi în România nu de ingineri ducem lipsă, ci de economiști deștepți. Poate se pierde din încasările din acciză, dar câștigi din vânzări de produse și TVA.

Guvernul a ajuns ca o persoană de care noi trebuie să avem grijă, să trăiască, să își primească banii, în loc ca guvernul să fie «omul» supus grijilor noastre. El ne lasă să ne descurcăm, ca într-o junglă, iar guvernul stă liniștit și se plânge că nu are bani și că nu are bani. Dar are bani să întrețină un sistem de funcționari publici care merg la serviciu doar ca să-și ia salariul, nu ca să producă ceva”, este de părere profesorul Dorin Stănică-Ezeanu.

Citește și: Prețurile din benzinării urcă din nou. Motorina se apropie de maximul istoric

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

    1. e problema, oprirea aprovizionarii din cauza ”afectarii” terminalului si pericolul din Marea Neagra pt ca vecina loveste, daca continua poti pune orice pret ca tot nu vei gasi benzina

  1. Slava Ucraina, cu ei pana-n panzale albe deoarece avem interesul ca teritoriile istorice sa ramana vesnic la ucraineni.

    1. pret real adauga, accize, ecologie, TVA, s-ar putea ca 6 sau 7 lei sa coste birul pt Bolojan&com. la fel ca si la electricitate unde 0,45 oferea Hidro, iar restul pana la 1,10 sau 1,20 lei sunt birurile…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.