Nemulțumiți de legea salarizării unitare. Ce spun bugetarii despre tăierea sporurilor și înghețarea salariilor

Au izbucnit proteste spontane în mai multe instituții ale statului, de la Parlament, Trezorerie, ANAF, la angajații din sistemul medical care au ieșit în stradă, în fața Ministerului Muncii, pentru a-și spune nemulțumirile cu privire la noua lege a salarizării unitare.

Actul normativ prevede plafonarea sporurilor acordate angajaților la maximum 20% din anvelopa salarială, tăierea a 87 de sporuri, dar și înghețarea veniturilor pentru 44% din bugetari. Restul bugetarilor vor avea salariile brute crescute, însă în mână ar urma să câștige mai puțin sau la fel, în condițiile în care zeci de sporuri dispar.

În același timp, este eliminată indexarea salariilor din sectorul public cu inflația și este introdus un nou mecanism de creștere a salariilor, bazat pe evoluția PIB-ului și reforma din administrația publică. Statul s-a angajat să nu mai crească salariile peste un anumit plafon raportat la PIB, iar dacă economia nu crește suficient sau nu sunt reduse cheltuielile bugetare, salariile nu vor mai avea cum să crească.

Primii care au ieșit în stradă să protesteze au fost sindicaliștii din sistemul sanitar. Aceștia sunt nemulțumiți de tăierea și plafonarea sporurilor, blocarea angajărilor și lipsa de personal din sistem.

Ce spun medicii despre legea salarizării

„Nu vorbim de niciun avantaj (adus de noua lege n.r.), este o lege decrementală împotriva întregului sistem sanitar. Medicina legală este vizată și mai mult printr-o lipsă de particularizare a specificului medicinei legale și a competențelor acesteia. Tradițional, medicina legală a fost văzută ca o specialitate care se află la granița dintre justiție și medicină, oferind servicii atât pentru sistemul sanitar, cât și pentru sistemul de justiție.

Pe lângă riscul pe care îl aduce expunerea biologică specifică profesiei prin necropsii, apare și riscul stresului psihologic la morți violente, morți ale copiilor, victime ale violențelor, aparținătorii unor decedați, dar și riscul expunerii la presiunile sociale, politice, media, care se repercutează asupra medicului legist și asupra cazurilor din justiție. Toate aceste riscuri au fost evaluate și protejate prin niște sporuri de risc particulare medicinei legale.

Legea salarizării decimează toate formele de diferențiere între specialitățile medicale, astfel încât medicina legală este inclusă în aceeași categorie de risc cu orice specialitate medicală, chiar și una care se desfășoară exclusiv în fața unui calculator, ca în cazul sănătății publice”, a explicat, pentru Cotidianul, dr. Gabriel Gorun, președintele Societății de Medicină Legală din România.

Angajații la stat care pierd 40% din salariu

Medicii legiști spun că vor fi loviți anul acesta de două măsuri luate de Guvernul Bolojan. Prima, ordonanța de urgență 7/2026 privind reducerea cheltuielilor din sectorul public, care le va tăia veniturile cu 20%. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, de la 1 ianuarie 2027, conform calculelor făcute de medici, vor pierde încă 20% din venituri.

„Ne vom afla într-o situație în care medicii legiști, total suprasolicitați și depășiți de solicitările sistemului de justiție, vor fi total ignorați și demotivați să-și continue activitatea la acest nivel de performanță din prezent.

În momentul în care folosești briciul lui Occam ca unitate de măsură și cea mai simplă variantă este aceea a uniformizării, să fim aduși cu toții la același nivel de salarizare, indiferent de particularități, specific, ne întoarcem în frumoasa epocă comunistă în care salariul mediu de 2.150 de lei era aplicat tuturor categoriilor sociale”, este de părere dr. Gabriel Gorun.

Cum este afectată justiția de noua lege a salarizării

Pe lângă impactul asupra sistemului medical, tăierile din medicina legală vor afecta și sistemul de justiție. „Nu se mai evaluează nici riscul impactării sistemului de justiție, care și așa este declarat ca fiind depășit prin termene de judecată date la luni de zile, tergiversarea dosarelor prin instanță, care vor continua pe acest trend atât timp cât expertizele medico-legale nu vor putea fi livrate într-un termen adecvat”, spune dr. Gabriel Gorun.

Consiliul Superior al Magistraturii și reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins din primul moment noua lege a salarizării unitare, pe care au criticat-o dur. Aceștia spun că legea, ca în cazul reformei pensiilor speciale din justiție, „subminează poziția constituțională a puterii judecătorești”.

Nemulțumire mare la CSM și Înalta Curte

„Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, se arată în comunicatul CSM.

Magistrații și angajații din justiție nu sunt mulțumiți de faptul că vor pierde bani din salariu conform noii legi a salarizării unitare.
„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, în baza unor asimilări și completări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile cu mult peste grilă. (…) Menținem salariul de bază, nu va exista nicio modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%, în medie”, spunea ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în conferința de presă în care a anunțat noua lege a salarizării unitare.

Astfel, salariul brut al unui judecător ar urma să scadă de la 22.907 lei la 19.268 de lei. Vorbim de o scădere a salariului pe hârtie, deoarece va rămâne în plată salariul de astăzi, ca în cazul pensiilor recalculate, spun politicienii. Afectați vor fi cei care se vor angaja în sistem odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pe salarii mai mici decât colegii lor, dar și cei care lucrează în prezent în sistemul public, care vor avea salariile înghețate pentru mai mulți ani.

Tensiunile cresc în educație

Mai mulți lideri sindicali din educație au vorbit despre posibilitatea organizării unor greve sau proteste din cauza legii salarizării unitare. Sindicaliștii atrag atenția că în proiectul de lege privind salarizarea unitară se reduc sporurile acordate diriginților și profesorilor care lucrează în mediul rural, măsuri care îi vor afecta atât pe profesori, cât și pe elevi. Ultima dată când profesorii au ieșit în stradă a fost în anul 2023, când a fost declanșată greva generală în învățământ. Pentru a se preveni o astfel de situație, sindicaliștii au fost chemați la negocieri de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Dacă nu înțeleg că demersurile noastre sunt legitime și sunt în interesul învățământului, în interesul corpului profesoral, în interesul copiilor, atunci se poate ajunge la acțiuni de protest și încă o dată, repet, ar trebui să dea dovadă de foarte multă responsabilitate și înțelepciune”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la finalul negocierilor. Proiectul de lege trebuie să fie aprobat până la data de 1 iulie 2026 pentru ca jalonul din PNRR, în valoare de peste 700 milioane de euro, să fie îndeplinit. Până atunci vor continua negocierile privind legea salarizării unitare cu categoriile socio-profesionale. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că legea poate fi îmbunătățită.