Cel mai mic deficit bugetar din 2022 încoace. Economist: Avem șanse să atingem ținta de 6,2%

România se află de un an la cură de slăbire… și din fericire, se văd rezultatele. Deficitul bugetar, povara care apasă pe umărul tuturor cetățenilor, a scăzut cu peste 32 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că nu am mai avut un deficit bugetar așa de mic din anul 2022, când cheltuiala statului cu pensiile și salariile era mult mai mică și plăteam de două ori mai puțin pe dobânzile la datoria publică.

Deficitul bugetar al României a scăzut în primele luni ale anului 2026 la 1,17% din PIB, față de aproape 3% din PIB cât a fost în 2025, când premier era Marcel Ciolacu. În termeni nominali, gaura din buzunarul statului s-a micșorat cu 32 de miliarde de lei. Suma este uriașă și este echivalentul tuturor salariilor și pensiilor plătite de stat într-o lună. Cheltuielile bugetare au scăzut cu 3% în timp ce veniturile statului au crescut cu 12%, o veste bună și chiar o „anomalie” a ultimilor ani.

„În esență, în primele patru luni ale anului statul a încasat mai mulți bani din economie prin creșterea taxelor și a impozitelor, printr-o colectare mai bună și o reducere a investițiilor pe care le-a făcut în primele patru luni. Din punct de vedere contabil, stăm mult mai bine ca anul trecut. Acesta este un indicator semnificativ privind percepția investitorilor în privința României”, a explicat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.

Cel mai mic deficit bugetar din ultimii patru ani

Datele Ministerului Finanțelor din ultimii patru ani privind execuția bugetului general consolidat arată că România nu a mai avut un deficit bugetar atât de mic din anul 2022. În primele patru luni ale anului, situația deficitelor bugetare arată în următorul fel:

• 2026: 24 mld. lei deficit bugetar
• 2025: 56 mld. lei deficit bugetar
• 2024: 57 mld. lei deficit bugetar
• 2023: 27 mld. lei deficit bugetar
• 2022: 16 mld. lei deficit bugetar

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție și exigență în gestionarea fondurilor publice.

Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a transmis ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Crește încrederea investitorilor în România

Adrian Negrescu este de părere că vestea acestui deficit foarte mic va crește credibilitatea Guvernului României în fața creditorilor străini. Cel mai mare risc pentru țara noastră este ieșirea de pe traiectoria de corecție a deficitului bugetar, adică scăderea taxelor și impozitelor, creșterea cheltuielilor statului și blocarea reformei din sectorul public.

„Acest rezultat este de natură să creeze credibilitate pentru investitori, pentru cei care finanțează țara noastră. Cred că dincolo de cum a fost construit acest deficit foarte mic, contează foarte mult cifra, care este una foarte pozitivă”, spune Adrian Negrescu.

Conform datelor de la Ministerul de Finanțe, veniturile statului au crescut cu 12% în primele patru luni ale anului față de 2025 și au ajuns la 223 de miliarde de lei. Veniturile fiscale au crescut cu 15,5% (Guvernul Bolojan a crescut taxele și impozitele), veniturile din TVA cu 22% (cotele de TVA au crescut cu 2 procente din vara anului 2025), iar contribuțiile sociale cu 8,4% (pensiile au fost impozitate cu CASS). Cel mai mult au crescut veniturile din TVA și accize, dar mai ales fondurile europene atrase de țara noastră: 17,8 miliarde de lei, în creștere cu 26,4% de la an la an. În același timp, cheltuielile statului au scăzut cu 3%.

„Scăderea cheltuielilor din sectorul bugetar se simte. S-au redus o grămadă de cheltuieli, mai ales în zona bunurilor și serviciilor, multe dintre investiții au fost puse pe hold, adică nu se mai fac în această perioadă, se adună mai mulți bani din economie, iar acest lucru începe să se simtă. Scăderea deficitului bugetar este un lucru pozitiv care vine să creioneze perspectiva respectării angajamentului țării noastre de a reduce deficitul bugetar la 6,2% în acest an”, spune analistul Adrian Negrescu.

Citește și: Cântecul de lebădă al lui Mugur Isărescu ar trebui să fie aderarea la euro, nu gestiunea unei inflații incontrolabile