Cântecul de lebădă al lui Mugur Isărescu ar trebui să fie aderarea la euro, nu gestiunea unei inflații incontrolabile 

În loc să tot transmită avertismente privind politicile publice, marea lor majoritate ignorate de o clasă politică prea puțin ancorată în realitatea economică, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar trebui să își seteze drept prioritate aderarea la euro, negocierea unor condiții flexibile de aderare, practic să ne scoată din zona influenței politicilor cu iz fanariot de la București.

Cel mai longeviv șef de bancă națională din UE are această obligație. Să nu ne lase pradă politicienilor convinși că doar prin creșterea taxelor, prin impozitul progresiv și alte artificii fiscale se pot rezolva problemele de finanțare ale României.

Isărescu are această obligație măcar morală. Să facă lobby pentru o aderare la euro în condiții mai flexibile. 

Problema deficitului bugetar se va rezolva mai repede decât ne-am fi așteptat. Stabilitatea cursului de schimb poate fi atinsă, iar inflația va fi depășită din 2027. 

Ce ne mai rămâne de îndeplinit? Problema dobânzilor, a deficitului bugetar și a datoriei publice. Toate aceste ținte pot fi negociate, dacă Isărescu își dorește acest lucru, dacă vine cu un proiect de țară concret, cu un studiu de impact, cu propuneri concrete care să modifice Tratatul de la Maastricht.

Suntem capabili să facem lobby pentru acest proiect de țară? Ne dorim acest lucru? Vecinii bulgari au transformat adoptarea monedei unice într-o prioritate absolută. Și acum încep să culeagă roadele. Investitorii străini nu mai văd în țara vecină doar o piață emergentă cu forță de muncă ieftină, ci un teritoriu sigur, complet integrat în mecanismele financiare de la Bruxelles și Frankfurt.

Acest statut le oferă companiilor garanția că activele lor nu vor fi devalorizate de șocuri valutare locale și că riscul de țară este redus la minimum. 

La pachet cu Ungaria

În esență, România nu își mai permite luxul de a aștepta pasivă corectarea indicatorilor prin metode tradiționale, de durată. Avem nevoie o ofensivă diplomatică agresivă la nivel european.

Cred că ar trebui să facem front comun cu Ungaria, o altă economie regională majoră care se lovește de bariere similare, pentru a construi un grup puternic de lobby la Bruxelles și la sediul Băncii Centrale Europene. 

Dacă nu suntem capabili să angajăm și în acest caz o firmă de lobby, la fel ca în cazul relației cu SUA.

Într-o Europă amenințată de fragmentare și de presiuni externe, integrarea monetară rapidă a Flancului Estic devine o temă majoră de securitate continentală, nu doar un calcul matematic de deficit.

Trebuie să avem curajul de a „arde etapele” și de a ne propune un obiectiv extrem de ambițios, dar vital: trecerea efectivă la moneda unică în următorii 2-3 ani. Această forțare controlată a calendarului ar acționa ca o ancoră de salvare pentru întreaga economie.

Ce înseamnă aderarea la euro?

Adoptarea euro aduce în primul rând o inflație redusă structural și eliminarea riscului de devalorizare a leului. Pentru oamenii simpli, pentru mediul de afaceri, cel mai palpabil avantaj va fi accesul la credite cu dobânzi mult mai mici, similare celor din Germania sau Franța, eliminând povara actuală a costurilor mari de finanțare în lei.

Mai mult, prezența sub umbrela BCE va impune României o rigoare de fier în politicile fiscale, interzicând practic risipa bugetară și populismul economic. 

Zona euro nu este doar un club al țărilor bogate, ci reprezintă singurul mecanism capabil să ofere României protecție totală în fața crizelor financiare și să garanteze un flux constant de investiții străine directe, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung.

CITEȘTE ȘI

Bucureștiul, sufocat de o viziune toxică: Cum ne condamnă administrația la poluare extremă