Din păcate, la ritmul actual, scenariul cel mai probabil este cel pesimist. Și nu pentru că nu avem capacitate, ci pentru că, din nou, riscăm să reacționăm prea târziu.
Dincolo de disputele sterile despre nume și alianțe, un singur lucru contează cu adevărat. Fără un program de guvernare coerent, cu ținte clare și termene realiste, noul premier riscă să gestioneze o criză, nu o redresare. Anul 2027 se anunță dificil. Statul trebuie să ramburseze datorii de peste 100 de miliarde de lei și, în […]
Autoritățile pot îmbunătăți comunicarea și pot impune reguli mai stricte privind momentul și modul de aplicare. Locuitorii, la rândul lor, pot alege zone care corespund așteptărilor lor de confort.
Stagflația are o proprietate neplăcută: nu se termină de la sine. Recesiunea are un fund de sac și un rebound. Stagflația poate dura ani, iar fiecare an în care nu se face nimic o face mai greu de ieșit.
Potrivit datelor ANRE, consumul intern net ar urma să treacă de la nivelurile din jurul a 51-53 TWh din anii recenti către 56-58 TWh în 2028 și 61-63 TWh în 2033, pe un scenariu de referință legat de evoluția economică.
Paradoxul final e brutal: măsura menită să protejeze consumatorul a desființat exact instrumentele prin care consumatorul putea fi protejat. Cei care produceau greu la buget au fost opriți; ilegalul, care nu produce nimic la buget, prosperă.
Am trecut de examenul Fitch, urmează cel cu Moody’s. Se va întâmpla peste câteva zile, pe 7 august, iar semnalele de alarmă sunt chiar mai grave. Cum am ajuns în această situație, de a ne tremura sufletul de la o zi la alta că rămânem fără rating investițional? E o poveste fără sfârșit. Din păcate. […]
România nu are nevoie de programe de finanțare cu dedicație pentru firmele prietene ci de proiecte unitare de dezvoltare economică, de strategii și soluții fiscale concrete, coerente, inspirate din practica altor țări.
Creșterea din sectorul construcțiilor se datorează în mare parte proiectelor din bani europeni, din PNRR.
„Consumul, producția industriala, serviciile – toate sunt pe minus, blocajul financiar este infiorator, dobânzile sunt uriașe, iar inflația este cea mai mare din UE”
În loc să tot transmită avertismente privind politicile publice, marea lor majoritate ignorate de o clasă de politicieni analfabeți economic, guvernatorul BNR ar trebui să își seteze drept prioritate aderarea la euro, negocierea unor condiții flexibile de aderare, practic să ne scoată din zona influenței politicilor cu iz fanariot de la București.
Orașe precum Paris, Londra sau Milano dezvoltă zone cu emisii reduse, limitează accesul autoturismelor în centru și investesc masiv în transportul public. La polul opus, în București, administrațiile locale construiesc de zor parcări de reședință și pasaje supraterane uriașe.
BNR deține rezerve valutare solide, de 64 de miliarde de euro. Totuși, nicio bancă centrală nu își poate epuiza o treime din rezerve peste noapte doar pentru a apăra artificial un curs. Inevitabil, leul ar fi lăsat să cadă pentru a absorbi unda de șoc. Acest scenariu de risc nu este doar o fantezie.
După moțiunea de cenzură de ieri, din Parlament, România a intrat într-o nouă perioadă de incertitudine politică care riscă să accentueze problemele economice. Într-un an 2026 marcat deja de provocări economice majore, semnalele pe care Bucureștiul le transmite acum piețelor externe sunt vitale pentru a menține economia pe linia de plutire și pentru a salva […]
