Economia României, la răscruce: Cum ieşim din capcana stagflației

Datele prezentate vineri de INS, care anunţă stagnare economică în primul trimestru din 2026 după ce anterior estimau o scădere economică de 0,2%, vin să confirme ceea ce anticipam, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. În esență, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune.

Se întâmplă ceea ce estimam încă din martie, că marea majoritate a companiilor de impact din economie şi-a restructurat activitatea şi că, având în vedere sezonalitatea, rezultatul din primul trimestru este nesperat de bun. În T1, de obicei, avem cea mai mica activitate economică de peste an.

Altfel spus, România se află în prezent într-o zonă de stagflaţie păguboasă, din care ne va fi greu să ieşim fără măsuri de stimulare calibrate pe această realitate.

Citește și: Cursul euro atinge maxime istorice: de ce criza politică este un pericol pentru moneda națională

Consumul, producția industriala, serviciile – toate sunt pe minus, blocajul financiar este infiorator, dobânzile sunt uriașe, iar inflația este cea mai mare din UE, de aprox. 11% in luna mai.

Că va fi dl. Tomac, că vom avea un alt premier, indiferent cine se va afla la Palatul Victoria va trebui să insiste pe măsuri menite să reducă inflaţia şi să relanseze consumul.

Discursul de nominalizare al dl. Tomac nu m-a convins că are capacitatea de a reda încrederea investitorilor în România, de a reclădi speranţa românilor căzuţi într-o zonă de pesimism cum n-am mai văzut în ultimii 15 ani.

Citește și: Cântecul de lebădă al lui Mugur Isărescu ar trebui să fie aderarea la euro, nu gestiunea unei inflații incontrolabile

Sper ca noul premier va fi capabil să comunice pe înţelesul oamenilor situaţia în care ne aflăm şi ce va face pentru a depăşi această perioadă de stagflaţie. Va fi foarte interesant de văzut cum va arăta programul de guvernare, dacă va fi ceva diferit faţă de ce am văzut până acum, dacă va ceda presiunilor politicienilor, dacă va fi însoţit de un timeline concret de decizii economice menit să repună economia pe un trend crescător.

Altfel spus, ieșirea din această zonă de umbră economică va necesita politici guvernamentale extrem de fine și bine calibrate în lunile următoare. Noul guvern va trebui să găsească un echilibru fragil pentru a stimula producția internă și investițiile majore fără a reaprinde focul inflației. Până când aceste reforme structurale vor da roade vizibile, realitatea de pe teren rămâne una de așteptare tensionată, în care economia stagnează, iar prețurile refuză să scadă.