România se află într-o zonă de „Ice Age” economic

Datele anunțate de INS privind evoluția economică din primul trimestru vin să confirme, dacă mai era nevoie, că economia se află într-un fel de ,,Epocă de Gheață’’ din punct de vedere investițional, în care această formă de stagflație cu iz puternic autohton a devenit realitate.

Spun acest lucru pentru că stagnarea economică și inflația ridicată, elementele esențiale ale acestui ,,Ice Age’’ economic, sunt cauzate în principal de decizii administrative toxice luate de ultimele guverne, de la împrumuturile uriașe făcute în ultimii ani la creșterile succesive de taxe care au îngenuncheat economia. Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent.

Dacă este să privim partea plină a paharului, dincolo de declarațiile prăpăstioase, cu iz apocaliptic, ale politicienilor, vedem o scădere salutară a deficitului bugetar (principalul nostru argument pentru menținerea ratingului de țară) și o economie care în primul trimestru a continuat să supraviețuiască provocărilor generate de creșterea taxelor, de scăderea vânzărilor și de accentuarea blocajului financiar.

E încă o dovadă a faptului că marile companii de impact din economie și-au restructurat activitatea, s-au adaptat noii realități economice și că nu asistăm la o prăbușire economică, anunțată cu surle și trâmbițe de interesele politice.

Interesantă, în analiza dinamicii economice, este și importanța tot mai mare a cheltuielilor statului, atât în zona consumului colectiv al administrațiilor publice, cât mai ales a investițiilor.

Creșterea din sectorul construcțiilor se datorează în mare parte proiectelor din bani europeni, din PNRR.

Dacă n-ar fi aceste finanțări, economia s-ar fi dus în recesiune. De aici și nevoia stingentă de a atrage toți banii europeni disponibili, singura finanțare reală, certă, de care economia poate să beneficieze dincolo de împrumutul public și de înghețul investițional privat care se simte tot mai pregnant în economie.

Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului, cu investiții înghețate cu un puternic caracter de incertitudine și pesimism.

Această evoluție cu iz de ,,dinți de fierăstrău’’, cu trimestre cu rezultate bune și altele mai proaste, va continua probabil până în 2028, economia neavând în perspectiva următorilor doi ani motive reale de optimism.

Consumul va continua să fie unul scăzut, investițiile vor sta sub semnul incertitudinilor fiscale, iar problemele structurale de pe lanțurile economice – scăderea creditului furnizor, blocaj financiar, falimente în serie mai ales în zona IMM-urilor – vor continua să influențeze în mod semnificativ dinamica economiei.

Ce vedem acum, în esență, este o corecție masivă de care economia avea nevoie după ce ani de zile a fost dopată cu un consum pe datorie, de creșterile din pix ale salariilor și pensiilor, de alocări financiare bugetare acoperite din împrumuturi pe bandă rulantă.

Ce vedem acum este adevărata imagine a economiei, dincolo de steroizii financiari administrați de politicieni în ultimii ani. Este o economie mai rezilientă? Cu siguranță că da. Restructurările masive din sectorul de business fac ca efectele negative să se disipeze treptat. Iar dacă bula AI se va sparge și se va transpune într-o criză globală, măcar vom fi mai bine pregătiți pentru a absorbi efectele negative.

De voie, de nevoie, ne-am călit din punct de vedere economic, am revenit cu picioarele pe pământ și, din această perspectivă, poate vom fi capabili să exploatăm oportunitățile.