Ionuț Purica explică controversele din jurul SMR-urilor de la Doicești. Ce spune raportul Corpului de Control

Ionuț Purica, fost președinte al CA-ului Nuclearelectrica, a vorbit pentru Cotidianul despre problemele proiectului SMR-urilor de la Doicești. Aceste probleme au fost subliniate inclusiv într-un raport al corpului de control al prim-ministrului.

Corpul de control al prim-ministrului a publicat raportul privind investiția de miliarde de euro de la Doicești. Acolo statul român ar urma să construiască în parteneriat cu investitori privați un proiect nuclear unic în Europa. 6 reactoare modulare mici, fiecare cu o putere instalată de 77 MW.

Proiectul, contestat de premierul Ilie Bolojan, și-a dublat costul în ultimii patru ani. Iar Corpul de control al prim-ministrului a descoperit mai multe nereguli. Ionuț Purica, fost președinte al CA-ului Nuclearelectrica și expert în energie nucleară de 40 de ani, a explicat pentru Cotidianul controversele politice și economice din jurul proiectului.

Proiectul nuclear de la Doicești presupune construirea a șase reactoare modulare mici. Sunt cunoscute ca SMR, cu tehnologia americană NuScale. Fiecare SMR va avea o putere instalată de 77 MW. Deci, în total, 462 MW. Proiectul, bazat pe o tehnologie nucleară modernă, a ridicat însă semne de întrebare legate de costurile foarte ridicate și implementarea foarte greoaie.

Costul proiectului SMR-urilor de la Doicești a crescut la 6,5 miliarde de dolari

Corpul de control spune că estimarea de cost a proiectului la nivelul lunii decembrie 2025 era 6,5 miliarde de dolari. În creștere cu 3,8 miliarde de dolari față de anul 2022. Cele șase reactoare mici modulare ar urma să fie amplasate pe terenul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești.

Acolo, compania RoPower Nuclear, deținută 50-50 de Nuclearelectrica, companie de stat, și Nova Power and Gas, companie privată, a demolat deja fosta centrală pe cărbune. Terenul, spune Corpul de control, a fost cumpărat la suprapreț. Iar până acum s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro pe hârtii și salarii.

Corpul de control: terenul a fost cumpărat la suprapreț

„Ansamblul de tranzacții prin care a fost achiziționat terenul s-a realizat prin contracte potrivit cărora cumpărătorul și-a asumat plata unor sume ce depășesc semnificativ prețul de piață”, se arată în raportul Corpului de control.

Compania Nova Power and Gas a transmis că valoarea terenului este mult mai mare. Motivul ar fi că pe el sunt amplasate o stație de transformare completă nouă, cu o valoare de 12 milioane de euro, și o capacitate de racordare la Sistemul Energetic Național de 600 MW. Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești încă se află în faza de dezvoltare și pregătire a investiției.

Premierul Bolojan contestă proiectul SMR-urilor de la Doicești

„Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și vom rămâne cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem niște investiții cu cap?”, declara în luna mai premierul Ilie Bolojan.

Raportul Corpului de control al prim-ministrului mai arată și că riscurile financiare și operaționale au fost repartizate în mod dezavantajos pentru compania de stat Nuclearelectrica, de la care au fost împrumutați bani pentru această afacere. În același timp, faza FEED 2, de implementare a proiectului, s-a încheiat cu o întârziere de 20 de luni.

Ce spune un expert în energie nucleară despre SMR-uri

Ionuț Purica, expert în energie nucleară și fost președinte al Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, spune că la mijloc s-ar afla o dezbatere politică legată de decizia de investiție.

„E foarte clar că ce se întâmplă acum la noi, lăsând la o parte ce spune Corpul de control, este o tendință care zice «Hai să facem reactoare mici modulare» și o altă tendință care zice «Hai să vedem cum se distribuie banii și ce se întâmplă». Anul trecut s-a dorit aducerea unui fond de investiții puternic, din Coreea de Sud, care să participe și să ia acțiuni în compania RoPower, care construiește SMR-urile, iar Ministerul Energiei a refuzat acest lucru, a spus că nu. De unde mai găsim investiții ca să facem proiectul acesta?”, se întreabă Ionuț Purica.

Cum a ajuns Ionuț Purica președinte al CA-ului Nuclearelectrica

Purica a fost ales în mai 2025 președinte al Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. Este doctor din anul 1987 la Facultatea de Energetică, specialitatea centrale nucleare electrice, cu teza „Analiza stabilității sistemelor neliniare excitate de haos determinist”. Spune că face parte din a doua generație de ingineri nucleari din țară, după tatăl său, care a condus reactorul nuclear de la Măgurele și a făcut parte din prima delegație de români care au mers în Canada să discute despre tehnologia CANDU (care stă la baza centralei nucleare de la Cernavodă).

„Am fost numit (președinte al Consiliului de Administrație Nuclearelectrica n.r.) pentru că era jalonul din PNRR și riscam să nu primim 230 de milioane de euro pentru că oamenii din CA-uri erau complet incompetenți. M-am trezit că m-au numit în Consiliul de Administrație unde ceilalți nu aveau nicio tangență cu domeniul. Timp de cinci-șase luni am văzut cum funcționează lucrurile.

Am pierdut banii europeni și am rămas cu politicieni în CA-uri

Au făcut selecție după la Ministerul Energiei în care au numit tot soiul de «abonați» la Consilii de Administrație și mie mi s-a terminat mandatul. Nu s-a uitat nimeni să caute persoane competente. Din noul consiliu au fost doar două persoane care au lucrat în domeniu: un fost director de la Cernavodă care era la pensie și un fost președinte la Agenția de Deșeuri Radioactive”, își aduce aminte expertul în energie nucleară.

Într-un final, România a pierdut 180 de milioane de euro din cele 230 din jalonul privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic. Comisia Europeană a reținut acești bani deoarece autoritățile din București nu au anulat numirile politice din companii importante, precum Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica etc.

De ce a crescut costul SMR-urilor

Unul dintre principalele riscuri prezentate în raportul Corpului de control al prim-ministrului a fost valoarea investiției de la Doicești. Proiectul fusese evaluat în 2022 la un cost de 2,7 miliarde de dolari. În decembrie 2025, costul s-a ridicat la 6,5 miliarde de dolari.

„Creșterea estimării de cost provine din faptul că NuScale are un proiect și în Utah, unde câteva municipalități voiau să finanțeze SMR-uri. Văzând că proiectul prinde, NuScale voia să-l facă cu un producător de componente nucleare din Coreea de Sud, care a crescut prețurile pe tot lanțul de aprovizionare. S-au trezit cu niște costuri mult mai mari, duble practic, față de ce era inițial. Toți producătorii de componente nucleare lăsaseră inițial costurile mai jos. Cei din SUA au spus că nu pot face investiția la prețul acesta și că trebuie să mai așteptăm”, explică Ionuț Purica pentru Cotidianul.

Cu cât proiectul este mai costisitor, cu atât mai greu își vor recupera investitorii banii. Într-un final, aceste SMR-uri trebuie să producă energie electrică la un preț competitiv. Aceasta este și problema proiectului din Utah, care a fost abandonat în noiembrie 2023. Analizele arătau că energia urma să fie produsă cu 90 de dolari MWh, la care s-ar fi adăugat inflația, costurile de finanțare și scumpirea materialelor.

Ce poate câștiga România de pe urma acestei tehnologii

Cu toate acestea, experții în energie sunt de părere că dezvoltarea acestei tehnologii la nivel național ar aduce României mai multe avantaje. Dacă se va decide investiția în acest proiect, România ar putea deveni prima țară europeană cu SMR-uri pe teritoriul său. Ar plăti prețul mai mare pentru investiția inițială, însă ar putea câștiga ulterior.

„Dacă ne apucăm să facem reactoare modulare și să le punem în teritoriu, ajungem în situația să avem o echilibrare mai bună a rețelei, a sistemului energetic. Nu vom mai depinde de Dunăre, dacă a secat sau nu, de vânt, dacă bate sau nu bate.
În tot acest context, dacă ne apucăm să facem mai multe unități, evident că timpul de fabricație va fi mai scurt la următoarele și vom ajunge în situația să avem o capacitate și competență regională, pentru a exporta mai departe. Am crea o competență la nivel de industrie, cât mai avem o industrie nucleară”, spune Ionuț Purica.

Ilie Bolojan, despre SMR Doicești: Are probleme serioase. În acești ani s-au făcut multe greșeli în energie