Ce înseamnă excedentul din ianuarie 2026? Economist: „E ca la bugetul unei familii de datornici. Poți să ai o săptămână pe excedent, că ai săptămâna fără facturi, nu ți-a venit rata la bancă sau nu te-a strigat pe ulița din sat vânzătorul de la bufet, unde ai datorii pe caiet. Noi aici suntem”.

În cei aproximativ cinci ani de guvernare PSD – PNL, sub diferite forme și guverne, România a înregistrat o creștere medie a prețurilor de 54%. Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile alimentelor au crescut, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2026, cu 56,6%. Asta înseamnă că un coș de cumpărături de 100 de lei a ajuns să coste 156 de lei.

România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari disparități sociale.

Uitându-ne pe harta pensiilor din România vedem diferențe uriașe între județele și regiunile de la noi din țară. Cea mai mică pensie este în Botoșani, acolo unde seniorii au, în medie, venituri lunare de 2.230 de lei, iar cea mai mare, în Sectorul 1 al Capitalei, unde pensia medie depășește 4.000 de lei.

„Așa a ajuns România cel mai mare producător de gaze, pentru că a dispărut concurența. Nu pentru că noi ne-am crescut producția de gaze naturale”

„Vom plăti ca să corectăm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024 aș spune și anul acesta, și în următorii doi ani. Ce a creat acest deficit? Cheltuielile publice scăpate de sub control”

„Nu am venit cu mari așteptări cunoscându-l foarte bine pe domnul Bolojan. Este un om consecvent în deciziile sale, este un om hotărât. Nu vreau să fiu în pielea lui, nu are o misiune ușoară”, spune Gheorghe Dămian, primarul comunei Ciugud din județul Alba. 

În ultimii șase ani, prețul mediu pe metru pătrat s-a dublat în Sibiu și Brașov, a crescut cu 93% în Cluj Napoca și cu peste 80% în Arad, Constanța, Craiova și Oradea

„Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar când aude cât de mari sunt pensiile speciale și cât cheltuie statul român cu ele.

„Pe nimeni nu bucură atunci când avem concedieri, cu atât mai mult concedieri colective, pentru că noi în fapt exportăm asistență socială, oamenii aceștia vor trebui să beneficieze de ajutor de șomaj”

„În lipsa acestor intrări de capital din partea celor care lucrează în afara granițelor țării, lucrurile ar fi arătat cu totul și cu totul altfel.”

„S-a atins limita majorărilor de taxe, vedem ce a provocat această creștere de TVA, o scădere puternică a consumului și riscul ca România să intre în recesiune, măcar tehnică. Acum corecția trebuie să vină și din partea publică, adică pe partea de reduceri de cheltuieli.”

În ultimii doi ani, România a trecut prin mai multe șocuri și Banca Națională a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a ține cursul leu – euro sub pragul de 5 lei.

„Consilierii locali și primarii au votat cu ochii închiși, cu un cinism incredibil, creșterea la maxim a taxelor, ignorând situația financiară a oamenilor”

Ce se întâmplă dacă noul primar nu va începe, cu adevărat, reformele în București? „Ne vom îngropa în subvenții și vom subvenționa la nesfârșit un sistem care devine tot mai resursofag și tot mai greu de întreținut”, este de părere profesorul universitar de economie Cristian Păun.

România a atras doar 15 miliarde de euro din 80, un eșec de țară ridicat la un nivel epic.

După patru ani de distorsiuni pe piața de energie, specialiștii sunt de părere că marele câștigător al acestei scheme a fost statul român.

Un leu din cinci împrumutați de stat în 2025 este din buzunarul românilor, pușculița de economii preferată a Guvernului.

„În cazul României, guvernele nu vor să adere la zona euro. De ce? Pentru că vedem ce s-a întâmplat acum, am avut ditamai deficitul și cum îl rezolvăm? Crescând taxele și inflația, deci punând totul prin inflație pe consumator. Dacă am fi fost în zona euro, nu am fi putut face asta.”

Mulți români nu vor să accepte că industria din zilele noastre este mai performantă și valoroasă decât cea din perioada lui Nicolae Ceaușescu.

Tensiuni mari pe piața muncii din România după ce în ultimul trimestru din acest an mai multe companii au anunțat restructurări și concedieri.

Datele europene arată că avem cei mai mulți angajați în risc de sărăcie, 1 din 10. În cazul pensionarilor, situația este și mai dramatică.

Ministerul Energiei și Ministerul Muncii sunt instituțiile care coordonează modul în care românii primesc voucherele de energie. Însă dacă ne uităm pe statistici, vedem că doar un român eligibil pentru plata acestui ajutor din trei îl și primește. Restul oamenilor ori au fost respinși pentru că nu au completat cum trebuie documentele, ori nu s-au […]

„Orice criză, orice modificare privind situația geopolitică dă peste cap orice previziune.”