„Nu te-a strigat vânzătorul de la bufet unde ai datorii pe caiet.” Ce înseamnă excedentul bugetar nesperat din ianuarie

Excedentul bugetar-surpriză este un semn bun pentru deficitul din 2026, dar guvernanții nu trebuie să se culce pe o ureche, spun economiștii.

Ianuarie 2026 este prima lună după șapte ani în care Guvernul României înregistrează excedent bugetar, adică veniturile statului au fost mai mari decât cheltuielile. Ar fi vorba despre 0,04% din PIB, în jur de 850 de milioane de lei, cu care Guvernul a ieșit pe plus în prima lună a anului. În anii 2024 și 2025, Guvernul începea anul cu un deficit bugetar de aproximativ 0,5%.

Primele date ale execuției bugetare din 2026 arată surprinzător de bine. Executivul a reușit să iasă pe plus, cu 850 de milioane de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru Bloomberg. Guvernul nu a mai avut excedent bugetar din 2019.

În urmă cu un an, în ianuarie 2025, Guvernul înregistra un deficit de 0,58% din PIB, adică o gaură de 11 miliarde de lei, încă din prima lună a anului. În ianuarie 2024, a fost de 0,45% din PIB, aproape 8 miliarde de lei pe minus.

Conform profit.ro, veniturile au crescut în ianuarie de la an la an cu aproape 18%, fiind alimentate de creșterea taxelor. În același timp, cheltuielile statului au scăzut cu 6%, iar cea mai mare economie a fost la bunuri și servicii, unde cheltuielile au scăzut cu 12%. Veniturile din TVA au crescut cu 24%, din impozitul pe profit cu 22% și din accize cu 7%.

Specialiștii rămân sceptici cu privire la excedentul bugetar

Chiar dacă vestea pare a fi una foarte bună, specialiștii sunt de părere că excedentul din prima lună a anului este mai mult simbolic.

„Cred că nu ne putem entuziasma foarte mult, având în vedere că ministrul Finanțelor a anunțat că ne vom strădui să ajungem la 6% deficit din PIB (în 2026 n.r.), ceea ce ar înseamna undeva la 20% din încasările bugetare. (…)

Nu avem motive de entuziasm foarte ridicat și chiar m-aș teme că unii care sunt din echipa cheltuitorilor, care repede, repede, chiar când scade deficitul, deja găsesc motive să mărească cheltuielile publice, vor spune: «A, păi sunt bani. Hai să-i cheltuim!».

Chiar și dacă presupunem, complet absurd și utopic, că am termina pe excedent bugetar întregul an, avem în continuare o datorie publică foarte, foarte ridicată. Un eventual excedent nu ar trebui să fie motiv de dat drumul la cheltuieli și inventat noi mecanisme de a sparge banii, un mod care ne-a adus în situația de acum”, este de părere economistul Radu Nechita, conferențiar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai.

Președintele Consiliului Fiscal: Deficitul de 6% e realist

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru Cotidianul că măsurile adoptate de Guvern își spun cuvântul și că așteaptă să vadă execuția bugetară publicată în mod oficial:

„Nu avem încă execuția bugetară. Măsurile adoptate de Guvern își spun cuvântul. Contează și cheltuielile, care sunt limitate la nivelul anului 2025. Au crescut veniturile pe proprietate, etc. Deficitul de 6% din PIB este realist. Trebuie să absorbim cât mai mult fondurile europene… este o cauză națională. Este imperativ să colectăm mai bine venituri fiscale pentru a duce deficitul către 4% din PIB în anii ce vin.

Investițiile publice sunt motorul public al economiei. Cu inflație în scădere în a doua parte a anului și dobânzi în scădere se poate ameliora sentimentul piețelor. Trebuie să existe și unele măsuri de ajutor pentru cei mai nevoiași. De dorit, folosind bani europeni. Când spun că investițiile publice sunt motorul economiei, nu înseamnă că le depășesc pe cele private ca pondere în PIB. Dar investițiile în infrastructură și în alte domenii pot avea efecte de antrenare mari. În plus, atenuează impactul contracționist al consolidării bugetare”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Excedentul bugetar din ianuarie, comparat cu finanțele unei familii

Economistul Radu Nechita spune că singura șansă ca deficitul să scadă anul acesta este ca Guvernul să reducă semnificativ cheltuielile și să avem creștere economică.

„E ca la bugetul unei familii de datornici. Poți să ai o săptămână pe excedent, că ai săptămâna fără facturi, nu ți-a venit rata la bancă sau nu te-a strigat pe ulița din sat vânzătorul de la bufet, unde ai datorii pe caiet. Noi aici suntem, este o problemă foarte gravă pe care nici cei din Guvern, nici din opoziție, nu o înțeleg. Ei nu înțeleg cum am ajuns în situația în care suntem.

Toți îl atacă pe singurul om care spune că ar trebui să mai tăiem din cheltuieli. Da, ne deranjează pe toți, și eu sunt bugetar. Dar nu toate cheltuielile publice sunt justificate. Nemulțumirea mea este că nu se face destul în direcția anunțată, iar prim-ministrul joacă cu toate cărțile pe care le are în mână”, spune Radu Nechita.

Pensiile din sectorul public nu au mai fost crescute din toamna anului 2024, când a avut loc recalcularea pensiilor, iar salariile din sectorul bugetar nu au mai crescut din 2025. Guvernul Bolojan a transmis că aceste cheltuieli ar putea crește de anul viitor, însă nu s-a luat până acum o decizie politică în acest sens.

România înregistrează primul excedent bugetar în ianuarie din ultimii șapte ani. Cheltuielile au scăzut cu 6%