BREAKING NEWS S&P menține ratingul României la BBB-, în plină criză politică 

Agenția de rating „a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă.

„În ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, a transmis agenția.

Ce spune S&P

Confirmarea ratingului reflectă așteptările noastre de bază pe termen scurt, conform cărora România va forma cu succes un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas pe drumul cel bun pentru 2026. Factorii de decizie politică din România au promovat cu succes legislația în cursul verii pentru a debloca majoritatea fondurilor RRF. Acest lucru a determinat un vârf al intrărilor de fonduri UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție RRF care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Preconizăm că intrările de fonduri UE vor fi de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, contribuind la o parte semnificativă a cerințelor ridicate de finanțare externă ale României, oferind în același timp ușurarea fiscală necesară pentru implementarea investițiilor din sectorul public – care reprezintă principalul sprijin pentru activitatea economică din acest an.

Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, de ultim moment, ar putea amenința reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro în granturi RRF din cauza eșecului de a adopta o lege unitară a salarizării în sectorul public. Fără un cadru durabil pentru gestionarea fondului de salarii din sectorul public (care a reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân întunecate de declarații contradictorii ale partidelor principale. Lipsa de vizibilitate cu privire la creșterile salariilor din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, deoarece o fragmentare politică sporită ar putea duce la derapaje fiscale legate de alegeri – istoric, de aproximativ 1,3% din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritățile UE în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Vulnerabilitățile externe ale României persistă. Preconizăm un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care va rămâne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal atins până în 2029. În ciuda reducerii deficitelor fiscale, balanța contului curent este din ce în ce mai presată de contul de venit primar în scădere, determinat de creșterea plăților dobânzilor la stocul tot mai mare al datoriei externe. Având în vedere că investițiile străine directe (ISD) sunt, de asemenea, în scădere, calitatea finanțării externe reprezintă o preocupare, ceea ce face ca stabilizarea mediului politic și asigurarea unor fluxuri continue de fonduri UE să fie esențiale pentru satisfacerea nevoilor ridicate de finanțare externă brută ale țării.

„Politica conflictuală împiedică predctibilitatea politicilor”

• Politica conflictuală și compromisurile politice frecvente de ultim moment ar putea submina predictibilitatea traiectoriei fiscale și politice pe termen mediu a României.
• Deși intrările de fonduri UE se vor tempera anul viitor, după vârful RRF din 2026, sprijinul pentru investiții va rămâne important prin alocările rămase din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 din cadrul politicii de coeziune și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde EUR.
• Preconizăm că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, deoarece consolidarea fiscală, inflația ridicată determinată de energie și scăderea salariilor reale suprimă consumul privat, investițiile finanțate de UE fiind singura contrapondere semnificativă.

Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, deoarece încă nu a fost format niciun guvern după prăbușirea guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eșecului mai multor nominalizări la funcția de prim-ministru în a-și asigura un mandat, președintele Nicușor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puțin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă. Sondajele de opinie actuale sugerează că doar partidul de opoziție de dreapta, Alianța pentru Uniunea Românilor – care deține aproximativ 20% din locurile parlamentare, dar are aproape 40% din voturi – ar beneficia în mod concret de alegeri anticipate. Deși Parlamentul a reușit să promoveze legislație esențială pentru a facilita o absorbție ridicată a fondurilor RRF și pentru a sprijini un buget mare de investiții publice (8,5% din PIB), lipsa unui guvern funcțional împiedică previzibilitatea reformelor și umbrește guvernanța fiscală pe termen mediu. Din punct de vedere istoric, deficitele fiscale ale României s-au mărit cu aproximativ 1,3% din PIB în anii electorali.

Deși ne așteptăm ca intrările de fonduri UE ale României să se reducă față de nivelurile record înregistrate în acest an – când preconizăm că absorbția RRF va ajunge la aproximativ 10,65 miliarde EUR (aproximativ 2% din PIB) – acestea vor rămâne importante în următorii ani. După încheierea RRF în acest an, alocările din CFM 2021-2027 și din programul SAFE vor deveni din ce în ce mai importante în sprijinirea investițiilor în 2027 și ulterior. România are aproximativ 31,0 miliarde EUR alocate prin politica de coeziune, din care doar 11,3 miliarde EUR (36,5%) au fost retrase până în prezent. Pe lângă pachetele financiare ale politicii de coeziune, România va avea acces și la 16,8 miliarde EUR în împrumuturi UE cu dobândă redusă între 2026 și 2030 în cadrul programului SAFE, care își propune să demareze și să coordoneze cheltuielile pentru apărare între membrii europeni NATO.

Preconizăm că economia României se va contracta cu 0,5%, deoarece consolidarea fiscală și inflația ridicată – parțial determinate de șocurile energetice globale – afectează consumul privat. Ne așteptăm la o revenire a creșterii la 2,25% în 2027, susținută de redresarea consumului și de un impuls fiscal redus. Deși ne așteptăm ca investițiile din sectorul public să scadă cu aproximativ 2% din PIB, alături de reducerea fluxurilor de capital din UE, anticipăm o revenire a investițiilor din sectorul privat pentru a compensa parțial acest decalaj. Perspectivele noastre rămân supuse riscurilor generate de inflația persistentă, mediul de politică internă neclar și tensiunile geopolitice.

Ne așteptăm ca zăcământul de gaze Neptun Deep să consolideze profilul macroeconomic al României, deși efectele pozitive se vor întinde pe parcursul a câțiva ani. Programat să intre în funcțiune în primul trimestru al anului 2027, proiectul de 4 miliarde de euro – o societate mixtă între entități private și compania de stat Romgaz – ar putea poziționa România ca un important producător de gaze din UE. Dincolo de consolidarea securității energetice interne și reducerea dependenței de importuri, credem că proiectul va sprijini creșterea prin intensificarea activității industriale. Acestea fiind spuse, considerăm că impactul principal al zăcământului va fi prin contribuția sa la conturile externe ale României, susținând exporturi mai puternice.

Economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice adverse.Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creșterea economică, în absența eforturilor de reformă pentru a aborda necorelarea competențelor sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și, în cele din urmă, încetini emigrația. În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an și ne așteptăm ca această scădere să se modereze doar marginal în următorii câțiva ani.

 S&P, despre reducerea deficitului

• Bugetul României pentru 2027 va echilibra probabil o reducere a cheltuielilor de capital cu o indexare prudentă a salariilor și pensiilor din sectorul public.
• Preconizăm că deficitele externe ale României vor rămâne mari și vor depăși deficitul fiscal cu aproximativ 1 punct procentual din PIB până în 2029.
• Presiunile ridicate asupra inflației și cursului de schimb vor constrânge probabil Banca Națională a României, împiedicând relaxarea monetară pe termen scurt.

Preconizăm un deficit fiscal general pe întregul an de 6,25% din PIB în 2026, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Mai multe pachete de reformă introduse în perioada 2025-2026 au dus la câștiguri fiscale – inclusiv creșteri ale taxei pe valoarea adăugată, majorări ale accizelor, înghețări ale salariilor și pensiilor și ajustări ale impozitului pe profit. Aceste eforturi au produs o consolidare fiscală constantă, precum și o contracție a cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în ciuda încetinirii economiei. Această contracție a fost determinată de măsuri de limitare a costurilor, inclusiv o înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public, legiferată anul trecut.

Deși măsurile fiscale pentru 2026 sunt clare, bugetele pentru 2027 și 2028 rămân mai incerte. Ne așteptăm ca România să își consolideze bugetul în conformitate cu cerințele procedurii UE privind deficitul excesiv, în care țara a intrat în 2020. Ne așteptăm ca efortul fiscal din 2027 să se concentreze pe partea de cheltuieli, în special prin creșteri controlate ale salariilor și pensiilor din sectorul public, după o înghețare de doi ani. Cu toate acestea, acest lucru trebuie echilibrat în raport cu planul structural fiscal pe termen mediu al României, convenit cu Comisia Europeană, care vizează o reducere a fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Având în vedere acest lucru, vedem puțin loc pentru ca creșterile salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028.

Preconizăm că deficitul bugetar general al României va ajunge la 5,8% din PIB în 2027 și va continua la 5,0% din PIB în 2028. Deși se va reduce, anticipăm că aceste deficite vor împinge datoria publică generală netă a României la 60% din PIB până în 2027, în creștere de la 52% la sfârșitul anului 2025. Considerăm că poziția datoriei României este presată de creșterea costurilor de finanțare, cu un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de aproximativ 7,4%, comparativ cu estimarea noastră privind o rată a dobânzii efective la datoria publică de 5,6% la sfârșitul anului 2025. În plus, piețele interne superficiale au impus o dependență de finanțarea externă. Preconizăm că factura la dobânzi a României va continua să crească, de la puțin peste 2,0% din PIB în 2024, la o valoare estimată de 3,2% în 2026 și la 3,5% până în 2028, împingând factura la dobânzi aproape de 10% din veniturile guvernamentale până la sfârșitul anului 2028.

Ne așteptăm ca bilanțul curent al României să rămână structural ridicat, chiar și pe măsură ce deficitul public global se îmbunătățește.Preconizăm că deficitul contului curent va ajunge la 7,5% din PIB în 2026, înainte de a se reduce la 7,0% în 2027, menținând un decalaj de aproximativ 1 punct procentual din PIB peste deficitul fiscal până în 2029. Considerăm că acest deficit este exacerbat de schimbările structurale externe, mai degrabă decât de consumul intern – în special de creșterea plăților de dobânzi la un stoc de datorie externă semnificativ mai mare (care s-a ridicat la 125,6 miliarde EUR până în 2025, față de 67 de miliarde EUR în 2022). În 2026, o înrăutățire a poziției termenilor de schimb a contribuit, de asemenea, la deficit. Cu toate acestea, ne așteptăm ca zăcământul gazier offshore Neptun Deep să susțină încasările din export începând cu 2027, iar mixul general de finanțare externă să fie susținut de intrările de fonduri UE, menținând rezerve nete robuste ale băncilor centrale internaționale. Estimăm că intrările care nu generează datorie (granturi UE și investiții străine directe nete) ar putea acoperi, în medie, aproximativ 50% din deficitul contului curent în perioada 2027-2029. În ciuda acestor măsuri de siguranță, ne așteptăm ca datoria externă a României, netă de activele lichide externe, să crească de la 52% din încasările din contul curent în 2025 la 60% până în 2029.

Majorările de impozite, o depreciere a leului românesc și efectele de propagare legate de energie au contribuit la o inflație ridicată. Deși ne așteptăm ca indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) să scadă în a doua jumătate a anului 2027 din cauza efectelor de bază favorabile, inflația de bază rămâne tenace. Mai exact, observăm că inflația de bază – în special în serviciile de piață – a intrat în valori de peste cifre, deoarece firmele repercutează costurile mai mari cu forța de muncă, energie și importuri. Preconozăm că IAPC va ajunge în medie la 8,3% în 2026, ceea ce credem că va împiedica o relaxare pe termen scurt din partea Băncii Naționale a României. Ne așteptăm ca inflația să revină la intervalul țintă (2,5% plus sau minus 1 punct procentual) în 2028.

Cu o capitalizare predominant străină, sectorul bancar din România rămâne rezistent, deși există zone de risc. În primul trimestru al anului 2026, rata creditelor neperformante a crescut ușor la 2,8%, în timp ce profiturile băncilor au continuat să se normalizeze față de vârful din 2023. Ratele de capital și lichiditate rămân sănătoase și se situează puțin peste media Europei Centrale și de Est, deși taxele bancare permanente suplimentare afectează generarea de capital a băncilor prin intermediul unui profit reportat mai mic. Împrumuturile către sectorul privat rămân în apropierea a 22% din PIB, reflectând unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară din Europa. Stabilitatea sectorului financiar ar putea fi testată de expunerile semnificative la creditele în valută, creșterea îndatorării corporative și expunerea ridicată la titluri de stat, dacă riscurile aferente s-ar materializa”, arată reprezentanții S&P.

Nazare: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”

„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient.

Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.

De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile.

„Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții. Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României”, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Moody’s și Fitch au menținut ratingul României

În ultimele evaluări din acest an, atât Moody’s, cât și Fitch au menținut România în categoria recomandată pentru investiții, însă cu perspectivă negativă. Moody’s a reconfirmat ratingul la Baa3, iar Fitch a menținut calificativul BBB-.

În cazul Fitch, decizia finală a fost diferită de rezultatul inițial al comitetului de rating, după ce România, prin Ministerul Finanțelor, a transmis agenției informații suplimentare.

Raportul S&P privind ratingul României va fi publicat astăzi. Alexandru Nazare: Avem argumente solide legate de execuția bugetară

Cristian Păun: Datele economice arată rău

Într-un interviu pentru Cotidianul, profesorul de economie Cristian Păun a spus că datele macroeconomice privind deficitul bugetar și datoria publică „arată rău”.

„Datele arată rău. Fără o garanție foarte serioasă că situația nu se poate inversa din nou înspre rău. Guvernul nu prea poate pune pe masa agențiilor de rating ceea ce așteaptă toată lumea: un pachet de reforme care să aibă în spate o garanție clară că se întâmplă.

Parlamentul României, în proporție de peste 2-3, este anti-reformă, anti-România, anti-așteptările noastre ale tuturor celor care plătim taxe și anume vrem o Românie modernă, vrem o Românie reformată.

Politicienii din România sunt complet decuplați de la aceste lucruri, dar mai mult pare că au o plăcere morbidă de a da și mai multe lovituri României, refuzând pe bandă rulantă adoptarea unui Guvern, a unui Executiv care să se ocupe de treburile curente și urgente ale României”, a spus Cristian Păun.