Cercul vicios al sărăciei. 5,5 milioane de români câștigă 3.000 lei pe lună

Peste 5,5 milioane de români au un venit lunar mai mic de 3.000 lei, fiind în pragul sărăciei. Sunt cei mai afectați de inflație și de scăderea puterii de cumpărare. Datele europene arată că avem cei mai mulți angajați în risc de sărăcie, 1 din 10. În cazul pensionarilor, situația este și mai dramatică. O treime dintre seniori sunt în risc de sărăcie, cu pensii mai mici decât salariul minim pe economie.

Peste un milion de români angajați sunt plătiți cu salariul minim, însă datele de la Inspecția Muncii arată că numărul celor care câștigă un venit similar este mult mai mare. Ordonanța de urgență 156/2024, prelungită și pentru anul 2025, prevede ca angajații plătiți cu minimul pe economie să aibă o componentă salariară, de 300 lei, care nu este taxată – așa veniturile lor nete ajung la 2.574 lei.

Sindicatele vor ca salariul minim să fie majorat în jurul valorii de 4.350 lei, cu păstrarea în anul 2026 a acestei facilități de 300 de lei care nu sunt taxați. În prezent, un salariu brut de 4.350 lei este echivalentul a 2.613 lei. Asta înseamnă că un venit brut mai mare cu 300 lei îți aduce un câștig net, ca angajat, de 40 lei. Doar contribuția la sistemul de pensii este mare.

Datele de la Inspecția Muncii solicitate de Cotidianul.ro arată că sunt peste 1,8 milioane de români care câștigă un salariu de până la 4.350 lei brut (dacă salariul minim crește de la 1 ianuarie la 4.350 lei, numărul angajaților cu venitul minim crește de la 1 milion la 1,8 milioane). Mai mult, peste 2,6 milioane de români câștigă un venit brut sub 5.000 lei, adică mai puțin de 3.000 lei în mână.

În condițiile în care salariul mediu pe economie este aproape dublu, peste 9.000 lei brut, aproximativ 5.450 lei în mână. Asta arată că mulți angajați români au venituri foarte mici în timp ce media națională este ridicată de salariile mari.

Economist: statul încurajează salariul minim

„Avem legislație fiscală care încurajează ca unii oameni să lucreze pe salariul minim. Există facilități fiscale pentru firmele care au minim un angajat, ceea ce înseamnă că sunt multe firme care vor avea acel angajat și-l vor plăti cu salariul minim, pentru a primi acele facilități. Sunt facilități oferite de Ministerul de Finanțe antreprenorilor în așa fel încât să își regleze niște chestiuni care țin de buget, asigurări sociale, sănătate.

Probabil din acești 2,6 milioane de angajați care câștigă sub 3.000 lei mulți nu ar avea un contract de muncă dacă nu ar exista niște facilități pe care le pot folosi angajatorii unde aceștia au contract de muncă. Probabil că dacă nu exista acest sistem, angajații ar fi avut contracte civile, ar fi luat doar dividende, ar fi avut alte arangajamente legale care să le permită să aibă venit fără să aibă contract individual de muncă și să-i vedem în statistică”, a explicat pentru Cotidianul Christian Năsulea, profesor universitar de economie.

În aceste situații se află microîntreprinderile care au un singur angajat, dar și oamenii care înainte de modificările fiscale lucrau pe PFA și s-au mutat pe SRL. În județul Sălaj, unul dintre cele mai sărace din România, jumătate din firme nu au niciun angajat, iar 30% din ele aveau un singur angajat sau doi.

Pensii de trei ori mai mici decât coșul minim

În același timp, peste 2,9 milioane de seniori au o pensie de până la 3.000 lei, dintre care aproape 1,3 milioane sub la 1.500 lei. Asta înseamnă peste 5,5 milioane de români cu un venit lunar sub 3.000 lei.

Conform unui studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert România, coșul minim de consum pentru un trai decent pentru doi adulți fără copii este 7.000 lei. Dacă familia are un copil, coșul minim crește la 9.340 lei, iar dacă sunt doi copii, 11.370 lei. Studiul are la bază o cheltuială medie, care diferă în funcție de regiunile țării și de zonele de locuire – mediul rural sau urban. Cu toate acestea, un sondaj realizat de un IFN arată că aproximativ două treimi dintre români se confruntă cu dificultăți financiare constant, iar estimările specialiștilor sunt că între 1 milion și 2 milioane de români lucrează la negru.

„Trebuie să înțelegem că există cu siguranță zone din România unde niște oameni ar fi preferat să poată să lucreze pe un salariu mai mic decât salariul minim. Ar fi preferat să câștige ceva mai puțin, dar să aibe un loc de muncă. Mai ales în zonele defavorizate unde nu îți poți găsi un loc de muncă. Dacă nu ar fi existat salariul minim am fi văzut oameni care lucrează pe mai puțini bani ca să aibă un venit care să nu fie la negru sau ajutor social”, spune profesorul Christian Năsulea.

Povara contribuțiilor mult prea mari

O analiză KPMG din 2024 arăta că România are cele mai mari taxe din Uniunea Europeană pentru salariul minim pe economie. Toți angajații plătesc 10% impozit pe venit, 25% contribuții la asigurările de sănătate, 2,25% contribuție asiguratorie pentru muncă și 10% contribuție la sistemul public de sănătate. În total, 47,25% din salariul brut.

Dintr-un venit brut de 4.050 lei, 1.560 ajung în buzunarul statului, dintre care cea mai mare parte, 940 lei, în fondul de pensii publice. Problema este că sistemul de pensii publice este făcut în așa fel încât contribuția de astăzi este pierdută până mâine și nu este direcționată într-un cont, ca în cazul pilonului II de pensii publice. Din acest motiv un angajat cu salariul minim va ajunge pensionarul cu indemnizație minimă în viitor.

„Situația pentru ambele categorii sociale este dramatică și problematică pornind de la aceeași cauză care stă la rădăcina problemelor – sistemul public de pensii. Sistemul public de pensii aduce mulți pensionari în situația în care au venituri nu doar mai mici decât salariul minim pe economie, ci care sunt mai mici decât venitul minim garantat, devenind destinatari ai programelor de asistență socială”, este de părere Christian Năsulea.

355.000 de pensionari ar fi trebuit să aibă un venit lunar de la stat de până la 700 lei pe lună, în baza contribuțiilor făcute pe parcursul vieții. 900.000 de pensionari ar fi trebuit să aibă un venit până la 1.200 lei. Cei mai afectați sunt românii care s-au ocupat cu agricultura toată viață și nu au contribuit cu un salariu la sistemul de pensii sau au avut un venit foarte mic și nu au lucrat cu carte de muncă.

Conform Casei Naționale de Pensii Publice, niciun pensionar care a fost agricultor nu are un venit lunar mai mare de 4.000 lei. Doar patru agricultori au o pensie de 3.500 – 4.000 lei pe lună.

„Aceasta este realitatea, cercul vicios în care oamenii nu reușesc să-și găsească locuri de muncă mai bine plătite, ajung ulterior să ducă niște vieți care vor fi și mai grele în momentul în care ajung la pensie, pentru că au ca perspectivă o reducere a veniturilor la un nivel și mai scăzut față de banii aceștia foarte puțini pe care îi produc în timpul vieții active”, a explicat, pentru Cotidianul, Christian Năsulea.

Salariile mici domină în majoritatea județelor

Majoritatea banilor au fost investiți în ultimii 35 de ani în marile centre economice din țară și cu precădere în Capitală și Ilfov. Regiunea, conform statisticilor europene, este în primele 10 la nivel de PIB per capita din Uniunea Europeană. Adică România are una dintre cele mai bogate regiuni din Europa, dar și unele dintre cele mai sărace. Iar disparitățile sociale au devenit și mai mari în ultimii ani.

În București, salariul mediu a ajuns la aproape 6.500 lei anul trecut, în timp ce doar în Cluj mai depășește 6.000 lei. Angajații câștigau, în medie, peste 5.000 lei doar în Timiș, Sibiu și Ilfov, în timp ce în majoritatea județelor din România salariul mediu este între 3.500 și 4.500 lei.

Salariul minim, care îi protejează pe angajații vulnerabili dar care au o productivitate a muncii scăzută, nu a fost reformat în ultimii ani. Mulți politicieni au propus impozit zero pe venit pentru angajații cu minimul pe economie sau o taxare mai mică, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

În tot acest timp, contribuțiile mici la sistemul de pensii îi condamnă pe acești români la o pensie și mai mică. Diferența față de anii trecuți este că noua lege a pensiilor îi încurajează pe angajați să lucreze cât mai mulți ani, pentru a primi „punctele de stabilitate”, adică bonusuri la pensionare. Veniturile mici nu le permit acestor români să economisească, ci doar să-și reducă din consum în mod forțat. Conform studiilor realizate de Observatorul român al sărăciei energetice 20% dintre români practică subconsumul, adică încearcă să consume mai puțin curent decât le este necesar, pentru a-și reduce facturile.