„Bucureștiul poate să intre în zona EURO și mâine, dacă am putea să-l decupăm, dar țara e mai mare și vor trebui să intre și cei de la 100 de kilometri de București sau mai departe, unde încă mai este sărăcie și rigorile adoptării EURO trebuie înțelese”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

De când este extras din subsol până ajunge sub forma de carburant la pompă, țițeiul trece printr-un proces lung și complicat. Însă datele analizate de specialiști arată că statul român este câștigătorul net al crizei de pe piața carburanților, iar scumpirile de la pompă, considerate de unii experți justificate și de alții nejustificate, sunt o ocazie bună pentru Guvern să mai peticească din găurile bugetare.

„Marile lanțuri fac jocurile pieței, ei sunt distribuitorii rafinăriilor, iar jocurile le fac de acolo. Ei nu au cum să piardă pentru că își aranjează lucrurile, pe când benzinarii particulari sunt la mâna celor care stabilesc prețurile pieței.”

Statul român datorează peste 10 miliarde de lei magistraților. Înalta Curte amenință că dă în judecată Guvernul.

„Atenție la deficitul acesta, nu se poate să nu-l corectăm”, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Cu barilul de petrol Brent la aproape 110 dolari și cu prețurile de la pompă din România în continuă creștere, Guvernul Bolojan este nevoit să ia o decizie, în curând, privind modul în care va interveni în piață pentru a ține scumpirile sub control. Politicienii vor ca prețul carburanților să scadă, însă nu ar vrea să piardă bani de la buget, în contextul în care statul ar putea fi marele câștigător al acestei crize.

„Dacă ne uităm la prețul din piață al petrolului din prezent, acesta nu este reflectat întru totul în prețul carburantului din România, care ar trebui să mai crească cu 50-60 de bani, per litru, pentru fiecare sortiment.”

165.000 de români câștigă peste 3.000 de euro net în mână, în timp ce 2,6 milioane de români au un salariu mai mic de 3.000 de lei.

„Situația este dezastruoasă la combinat, în ceea ce privește îndeosebi angajații. (…) Nu avem niciun venit de atâtea luni de zile, prețurile la utilități au explodat, iarna este destul de grea… vă dați seama cu ce dificultăți se confruntă siderurgiștii la momentul acesta.”

„Întotdeauna stăm pe marginea prăpastiei, cu deficite comerciale, deficit bugetar, niciodată nu suntem pregătiți pentru nimic.”

Banii economisiți de români la pilonul 2 de pensii private au avut un randament record în anul 2025. Sumele acumulate au depășit 200 de miliarde de lei, iar un român care câștigă salariul mediu are 55.600 de lei la pilonul 2, o sumă dublă față de acum 3 ani.

„Pentru comună ar fi un lucru foarte bun dacă s-ar începe o lucrare de exploatare. Pentru că s-ar crea niște locuri de muncă de care avem nevoie.”

Dacă ne uităm la finalul anului 2025, vorbim de 285.000 de români care investesc la bursă și au conturi de tranzacționare la BVB.

Ce înseamnă excedentul din ianuarie 2026? Economist: „E ca la bugetul unei familii de datornici. Poți să ai o săptămână pe excedent, că ai săptămâna fără facturi, nu ți-a venit rata la bancă sau nu te-a strigat pe ulița din sat vânzătorul de la bufet, unde ai datorii pe caiet. Noi aici suntem”.

În cei aproximativ cinci ani de guvernare PSD – PNL, sub diferite forme și guverne, România a înregistrat o creștere medie a prețurilor de 54%. Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile alimentelor au crescut, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2026, cu 56,6%. Asta înseamnă că un coș de cumpărături de 100 de lei a ajuns să coste 156 de lei.

România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari disparități sociale.

Uitându-ne pe harta pensiilor din România vedem diferențe uriașe între județele și regiunile de la noi din țară. Cea mai mică pensie este în Botoșani, acolo unde seniorii au, în medie, venituri lunare de 2.230 de lei, iar cea mai mare, în Sectorul 1 al Capitalei, unde pensia medie depășește 4.000 de lei.

„Așa a ajuns România cel mai mare producător de gaze, pentru că a dispărut concurența. Nu pentru că noi ne-am crescut producția de gaze naturale”

„Vom plăti ca să corectăm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024 aș spune și anul acesta, și în următorii doi ani. Ce a creat acest deficit? Cheltuielile publice scăpate de sub control”

„Nu am venit cu mari așteptări cunoscându-l foarte bine pe domnul Bolojan. Este un om consecvent în deciziile sale, este un om hotărât. Nu vreau să fiu în pielea lui, nu are o misiune ușoară”, spune Gheorghe Dămian, primarul comunei Ciugud din județul Alba. 

În ultimii șase ani, prețul mediu pe metru pătrat s-a dublat în Sibiu și Brașov, a crescut cu 93% în Cluj Napoca și cu peste 80% în Arad, Constanța, Craiova și Oradea

„Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar când aude cât de mari sunt pensiile speciale și cât cheltuie statul român cu ele.

„Pe nimeni nu bucură atunci când avem concedieri, cu atât mai mult concedieri colective, pentru că noi în fapt exportăm asistență socială, oamenii aceștia vor trebui să beneficieze de ajutor de șomaj”

„În lipsa acestor intrări de capital din partea celor care lucrează în afara granițelor țării, lucrurile ar fi arătat cu totul și cu totul altfel.”