Deficitul bugetar al României ar putea scăpa de sub control anul acesta din cauza instabilității politice. Deja prognoza de creștere economică a fost redusă, în condițiile în care Guvernul Bolojan aspira la o creștere de 1% a PIB-ului.

„Din punct de vedere al calculului economic, nu are sens ceea ce vedem că se întâmplă la noi în țară, în această perioadă. Dacă vom rămâne fără Guvern, va fi un semnal puternic negativ pentru piețe, creditori, pentru mediul de afaceri în general”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.

„Eu nu mă opun prezenței pe Bursă, sunt un practicant, eu din asta trăiesc. Mi-am construit un viitor mai sigur din aceste investiții, nu pot să pledez împotriva lor”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, pentru Cotidianul.

Am întrebat două modele de inteligență artificială ce părere au despre criza politică din România, care sunt scenariile posibile pentru ieșirea din impasul guvernamental și cum ar trebui să acționeze președintele Nicușor Dan în această perioadă complicată, pentru a rezolva cea mai grea ecuație din primul său an de mandat.

„Suntem într-o criză contra cronometru pentru atragerea celor 10 miliarde de euro din PNRR până în august. Dacă guvernul cade, dacă autoritățile nu vor fi capabile să pună în practică reformele asumate, riscăm să pierdem acești bani”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.

„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”, a spus Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă, în cadrul conferinței de presă în care a anunțat că opt companii de stat vor fi închise.

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că există șanse ca premierul Ilie Bolojan să caute susținerea unui guvern minoritar de la partidul AUR.

„Suntem în fața unui exemplu clasic de denaturare a lucrurilor de către politicieni populiști care încearcă să obțină niște avantaje pentru ei înșiși. Să nu ne așteptăm că această retorică va dispărea vreodată sau că vom ajunge în punctul în care să nu mai existe alegători care să se lase înșelați cu astfel de mesaje”, a declarat, pentru Cotidianul, Christian Năsulea, profesor universitar de economie.

„Crescând prețul la aceste componente de energie: energie electrică, gaz metan, combustibil, automat se va duce această creștere în toate celelalte bunuri și servicii, care au nevoie de una sau mai multe din formele acestea de energie”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codîrlașu.

„Realitatea crudă care există și în România, și în Voivodina, și în Slovacia și în Ucraina transcarpatică este că maghiarii de acolo susțin în mod istoric Fidesz, dintotdeauna, încă din 1998, de la începutul primului mandat de prim-ministru al lui Viktor Orban”, a explicat, pentru Cotidianul, politologul Cristian Pîrvulescu.

„Cred că raționalizarea ar trebui să înceapă cu zona instituțiilor statului, adică benzina și motorina consumate de diferite ministere, instituții, agenții, inclusiv decontarea transportului parlamentarilor”, a explicat, pentru Cotidianul, experta în energie Eugenia Gusilov, fondatoarea Romanian Energy Center.

Guvernul va mări salariul minim peste de la 1 iulie 2026, iar de atunci fiecare angajat cu venitul minim va primi 100 de lei în plus, în mână, iar statul va câștiga 160 de lei. În urma acestei măsuri, bugetul de stat va fi câștigătorul net al majorării salariului minim. Atunci de ce nu a luat Bolojan această măsură de la 1 ianuarie?

„E foarte multă treabă de făcut, noi nu mai avem timp, nu mai avem spațiu fiscal, ne bate și criza globală la ușă și evident că într-o astfel de situație, cu atât de multe găuri date în corabie și politicieni care se opun celor care vor să astupe din găuri, numai către naufragiu ne îndreptăm”, spune profesorul universitar de economie Cristian Păun.

„Bucureștiul poate să intre în zona EURO și mâine, dacă am putea să-l decupăm, dar țara e mai mare și vor trebui să intre și cei de la 100 de kilometri de București sau mai departe, unde încă mai este sărăcie și rigorile adoptării EURO trebuie înțelese”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

De când este extras din subsol până ajunge sub forma de carburant la pompă, țițeiul trece printr-un proces lung și complicat. Însă datele analizate de specialiști arată că statul român este câștigătorul net al crizei de pe piața carburanților, iar scumpirile de la pompă, considerate de unii experți justificate și de alții nejustificate, sunt o ocazie bună pentru Guvern să mai peticească din găurile bugetare.

„Marile lanțuri fac jocurile pieței, ei sunt distribuitorii rafinăriilor, iar jocurile le fac de acolo. Ei nu au cum să piardă pentru că își aranjează lucrurile, pe când benzinarii particulari sunt la mâna celor care stabilesc prețurile pieței.”

Statul român datorează peste 10 miliarde de lei magistraților. Înalta Curte amenință că dă în judecată Guvernul.

„Atenție la deficitul acesta, nu se poate să nu-l corectăm”, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Cu barilul de petrol Brent la aproape 110 dolari și cu prețurile de la pompă din România în continuă creștere, Guvernul Bolojan este nevoit să ia o decizie, în curând, privind modul în care va interveni în piață pentru a ține scumpirile sub control. Politicienii vor ca prețul carburanților să scadă, însă nu ar vrea să piardă bani de la buget, în contextul în care statul ar putea fi marele câștigător al acestei crize.

„Dacă ne uităm la prețul din piață al petrolului din prezent, acesta nu este reflectat întru totul în prețul carburantului din România, care ar trebui să mai crească cu 50-60 de bani, per litru, pentru fiecare sortiment.”

165.000 de români câștigă peste 3.000 de euro net în mână, în timp ce 2,6 milioane de români au un salariu mai mic de 3.000 de lei.

„Situația este dezastruoasă la combinat, în ceea ce privește îndeosebi angajații. (…) Nu avem niciun venit de atâtea luni de zile, prețurile la utilități au explodat, iarna este destul de grea… vă dați seama cu ce dificultăți se confruntă siderurgiștii la momentul acesta.”

„Întotdeauna stăm pe marginea prăpastiei, cu deficite comerciale, deficit bugetar, niciodată nu suntem pregătiți pentru nimic.”

Banii economisiți de români la pilonul 2 de pensii private au avut un randament record în anul 2025. Sumele acumulate au depășit 200 de miliarde de lei, iar un român care câștigă salariul mediu are 55.600 de lei la pilonul 2, o sumă dublă față de acum 3 ani.