Războiul din Iran ar putea crește inflația cu 0,5%. Economist: „Statul poate să înceapă să numere banii”

Mediul privat se pregătește pentru o nouă criză energetică generată de războiul din Iran, care a dus la creșteri extraordinare ale prețului barilului de petrol și al gazelor naturale. Teama afaceriștilor este că impactul economic al războiului va crește inflația din România într-o perioadă în care așteptările BNR erau de reducere a creșterii de prețuri.

În ultima perioadă au apărut mai multe analize care iau în calcul o potențială criză energetică cauzată de războiul din Iran. Această criză se preconizează a fi una de aprovizionare, în contextul în care conflictul care s-a extins la nivelul Orientului Mijlociu afectează în mod direct prețurile energiei. România este deja puternic afectată de efectele războiului, chiar dacă suntem al doilea producător de țiței din Europa cu una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri din regiune.

Prețul unui baril de petrol a crescut de la 64 de dolari pe 26 februarie la 77 de dolari pe 5 martie, ceea ce reprezintă o creștere de 20% într-o săptămână. În cazul gazelor naturale, în Europa prețul a crescut în același interval de timp de la 32 de euro MWh la 54 de euro.

Șocul de pe burse s-a resimțit rapid și la pompă, în România. Un litru de benzină a ajuns să se vândă în Capitală cu 8,20 lei, iar litrul de motorină cu 8,50 lei.

„Pe noi o să ne influențeze prețul energiei. Prețul petrolului și gazelor, dar mai puțin al gazelor care au o pondere mult mai mică în coșul de consum. (…) Dacă avem o creștere de una, două, trei săptămâni (a barilului de petrol n.r.) la 80 de dolari, 100 de dolari, nu o să influențeze semnificativ, o să creeze doar un pic de panică. Din acest motiv este foarte important cât de mult ține acest eveniment. Cu cât ține mai mult, efectele sunt devastatoare, în primul rând pentru inflație”, a declarat Iulian Lolea, economistul șef al Confederației Patronale Concordia.

Care sunt primele prețuri care o să crească

Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, fiecare creștere de 10 dolari a barilului de petrol se va traduce în creșteri de preț atât pentru benzină, cât și motorină.

Mai precis, o creștere de 10 dolari a barilului va însemna, pentru carburanți, o creștere de 70 de bani la litru. Dacă barilul crește cu 20 de dolari, prețurile de la pompă se vor majora cu 1 leu, iar dacă barilul ajunge la 100 de dolari, creșterile de preț pot depăși 2 lei la litru.

În România, prețul mediu al unui litru de benzină a fost în perioada 1 februarie – 1 martie de 7,97 de lei, iar al unui litru de motorină 8,26 lei, conform peco-online.ro. Însă în urma scumpirilor din ultimele zile de la pompă, prețul mediu al unui litru de bezină a ajuns la 8,14 lei la nivel național, iar cel de motorină la 8,45 lei.

Având în vedere analizele specialiștilor, dacă prețul barilului de petrol trece pragul de la 80 de dolari, un litru de benzină se va vinde cu 8,7 lei; dacă ajunge la 90 de dolari, prețul unui litru de benzină va trece de 9 lei; dacă ajunge la 100 de dolari, va depăși 10 lei.

Și Confederația Patronală Concordia a realizat o analiză proprie care arată că războiul din Iran poate contribui la creșterea carburanților cu sume de la 70 de bani la peste 1 leu pe litru, dacă prețul petrolului crește cu 10-15%.

Cum se pregătește statul pentru o criză a petrolului

Analizele vin ca măsură de precauție din partea mediului privat, luând în calcul scenarii negative prin care România a mai trecut după invazia Rusiei în Ucraina, însă sunt privite critic de autorități. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a amenințat benzinarii cu controale din partea ANAF, ANPC și Consiliul Concurenței dacă prețurile cresc cu mai mult de 3-5 bani la litru.

„În contextul în care prețul petrolului reprezintă circa 20% din prețul final al carburanților, nu vorbim despre un potențial de creștere foarte mare. Ceea ce este important și am cerut explicit ANPC, ANAF, Consiliul Concurenței, este să se uite foarte clar în aceste momente la piață, să se asigure că nu se folosește acest context internațional pentru o potențială speculație din partea unor actori economici, pentru că o creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Bogdan Ivan a spus că scenariile în care un litru de benzină ar putea ajunge 10 lei sunt „minciuni sfruntate”, însă în mai puțin de 24 de ore a recunoscut că „există, din nefericire, acest risc”.

În timpul guvernului Ciucă, Executivul a adoptat o ordonanță de urgență în urma căreia prețul unui litru de carburant era compensat cu 50 de bani de stat. Măsura presupunea ca 25 de bani să fie plătiți de la bugetul de stat, iar alți 25 de bani să fie plătiți de operatorii economici. În vara anului 2022 benzina se vindea cu 8,7 lei litrul, iar motorina cu 9,2 lei litrul. În cazul unei noi crize de acest tip nu este exclus ca Guvernul să intervină din nou în piață.

Motorina s-a scumpit peste așteptările analiștilor

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că prețul combustibililor a crescut mai repede și cu mult mai mult decât s-ar fi așteptat la noi în țară. Asta în condițiile în care avem un stoc comercial de motorină de 450.000 de tone, suficient pentru o lună, la care se adaugă capacitatea de rafinare internă.

„Conform calculelor AEI prețul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026.

Pe baza fluxurilor logistice și a costurilor materiei prime achiziționate, analiza indică faptul că prețul corect al motorinei nu ar trebui să depășească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l.

Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026 , prețul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l .

Diferența este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune expertul în energie.

Statul așteaptă criza să câștige bani

Aceste creșteri la pompă se vor resimți, în lunile următoare, și în bunurile de consum pe care le cumpărăm, dar și în unele servicii. Costurile mai mari pentru transportatori, agricultori și industrie o să fie plătite, într-un final, tot de consumatori, prin creșterea prețurilor de la raft. Din acest motiv inflația ar putea să crească.

„Statul poate să înceapă să numere banii, pentru că el este beneficiar net al inflației. Chiar dacă economia încetinește, multiplicatorul care îl ajută pe stat este mai mare. Pentru că încasează din mai multe părți. Are companiile de energie, de la care o să ia dividende, taxe la niveluri foarte bune. Are accizele care se aplică procentual și o să înregistreze încasări de acolo mai mari.
Doar că vor aprinde din nou discuțiile și presiunile cu plafonări și compensări. Aici o să apară o dilemă – care va fi efectul și cât de mult o să ajutăm populația, firmele? Dacă ne întoarcem la scenariul din 2022 sau poate chiar mai rău de atât, e clar că populația nu o să poată suporta, nici firmele, deci e clar că trebuie să intervi cumva”, este de părere Iulian Lolea, economistul șef al Confederației Concordia.

Din fericire pentru România, o eventuală criză pe piața petrolului nu va fi una de aprovizionare, ci de preț. România depinde însă de importuri în această piață – trei sferturi din petrolul rafinat la noi în țară este, în mare parte, din afara UE. Din cele 11 milioane de tone de țiței procesate în 2025, doar 2,5 milioane au fost din România, iar restul țițeiului a fost importat din Kazahstan, de unde au venit peste 5 milioane de tone, și din Azerbaijan, Libia, Guyana, Norvegia și Côte d’Ivoire. Am importat anul trecut țiței în valoare de 4 miliarde de euro.

Iar contextul în care ne prinde această criză este unul foarte prost. Cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari a Rompetrol, a intrat săptămâna trecută în revizie. Rafinăria Petrotel Lukoil este oprită din toamnă, iar singura rafinărie care mai funcționează este Petrobrazi, deținută de grupul OMV Petrom.

Inflația ar putea crește cu 0,5% din cauza războiului

„Pentru inflația din România, la o creștere de 10 dolari a barilului de petrol, care deja s-a întâmplat, ar trebui să vedem o creștere la prețul la pompă de undeva la 0,7 lei. Benzina era 8 lei, ar însemna o creștere la 8,7 lei litrul de benzină, dacă se menține acest preț undeva la 2 – 3 săptămâni, poate o lună.

În inflație, o creștere de 10% a barilului de petrol se transmite în România undeva la 0,5 puncte procentuale (în inflație, n.r.). Creșterea de 10% deja s-a produs.

Dacă avem prețul acesta mediu, de 80 de dolari barilul pe parcursul anului, atunci ar trebui să avem 0,5 puncte în inflație în România. Avem cea mai mare rată de transmisie din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește creșterea combustibilului. Asta ar putea să ne ducă la o inflație spre 5%, 5,5% pe finalul anului”, spune economistul Iulian Lolea.