Tichetele de masă ar putea crește la 50 de lei pe zi. De ce au rămas blocate la 45 și ce propune studiul ASE

Profesorul universitar de economie Cristian Păun a declarat marți, pentru Agerpres, că tichetele de masă ar trebui să crească de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei, printr-o formulă de indexare corectată. O altă variantă ar fi ca ele să își păstreze valoarea actuală, dar fără contribuția la asigurările sociale de sănătate, astfel încât salariații să câștige putere de cumpărare.

Declarația a fost făcută în contextul prezentării unui studiu al Academiei de Studii Economice (ASE) despre impactul socio-economic al biletelor de valoare, ale cărui concluzii au fost expuse marți, 27 octombrie, la a doua ediție a Policy & Impact Forum, organizată de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și alături de Ambasada Franței în România.

Două căi spre o putere de cumpărare mai mare

Potrivit lui Păun, studiul arată că, raportat la rata inflației, valoarea corectă a tichetului ar fi acum de 50 de lei, nu de 45. Economistul a lăsat totuși deschisă și varianta în care indexarea nu se mai face deloc. Dacă, într-o primă etapă, contribuția la sănătate ar fi redusă la zero, cei 4,50 lei s-ar putea obține fără ca valoarea tichetului să crească, doar prin scoaterea acestei contribuții de pe tichete.

„Sunt diferite moduri în care poți să crești, într-adevăr, puterea de cumpărare”, a explicat profesorul.

Greșeala din calculul indexării

Cea mai mare problemă a mecanismului actual nu ține, în opinia lui Păun, de valoarea propriu-zisă, ci de formula după care aceasta se ajustează. A explicat că formula pune față în față ritmul de creștere a prețurilor din perioada curentă cu cel din perioada anterioară, în loc să surprindă cu cât s-au scumpit efectiv produsele.

Pentru economist, un astfel de calcul „nu-i corect”, pentru că, dacă prețurile urcă în ambele perioade, dar mai lent în cea curentă, rezultatul ar cere scăderea valorii tichetelor.

Profesorul universitar a mai susținut că ministerul ar trebui să schimbe urgent formula și să folosească indicele cu care a crescut efectiv prețul de la o perioadă la alta.

Ce cere legea și ce măsoară, de fapt, formula

Potrivit studiului ASE, mecanismul legal de indexare nu a adus în septembrie 2026 nicio majorare a tichetelor de masă, în condițiile în care prețurile alimentelor au urcat cu 7,75% într-un an.

Autorii amintesc că articolul 32 din Legea nr. 165/2018 impune indexarea obligatorie a tichetelor de două ori pe an, cu indicele prețurilor de consum la mărfurile alimentare, și include o clauză de neregresie.

Normele metodologice, prin articolul 33 din HG nr. 1045/2018, calculează însă raportul dintre media indicilor lunari dintr-un semestru și media semestrului anterior. Rezultatul, notează studiul, este că formula „nu măsoară cât au crescut prețurile, ci dacă ritmul creșterii lor s-a accelerat sau a încetinit”.

De ce tichetul a rămas la 45 de lei

Efectul se vede în perioadele de dezinflație. Atunci, prețurile continuă să urce, dar mai încet, așa că valoarea calculată a tichetului poate ieși mai mică, iar reducerea ei efectivă e oprită doar de clauza de neregresie.

Analiza descrie fenomenul ca pe unul care se repetă, nu ca pe o întâmplare: „Consecința este sistematică, nu accidentală”.

Corecția propusă: prețuri reale și venituri pe trei ani

Soluția avansată de studiu este o formulă nouă, care să urmeze evoluția efectivă a prețurilor alimentelor și să includă o componentă legată de dinamica reală a veniturilor salariale, calculată pe trei ani.

Concret, economistul a sugerat ca, alături de indicele prețurilor la alimente, folosit deja, dar cu o formulă greșită, să intre în calcul și un indicator al productivității muncii, pentru ca firmele să poată acorda tichetele „fără să fie stresate”.

Miliarde de lei în economie și mii de locuri de muncă

În scenariul principal din analiză, tichetul ar urca de la 45 de lei la 50,05 lei pe zi. O asemenea majorare ar putea aduce, în fiecare an, aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus ca valoare adăugată brută și ar putea susține echivalentul a 18.100 de locuri de muncă suplimentare, se precizează în studiu.

Al doilea scenariu duce tichetul la 50,54 lei pe zi, cu un impact suplimentar estimat la circa 2,6 miliarde de lei și 19.800 de locuri de muncă echivalente.

Pentru 2025, analiza atribuie tichetelor de masă o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, adică 1,10% din PIB, și aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente. Tichetele emise anul trecut au totalizat 18,375 miliarde de lei, cu 12,9% mai mult decât în 2024.

Taxate la acordare și din nou la cheltuire

Păun consideră că fiscalitatea aplicată tichetelor de valoare le slăbește rolul și le face mai puțin atractive pentru angajatori. În opinia sa, regimul fiscal actual e destul de apăsător, iar tichetele ar trebui privite ca „instrumente de politică publică, nu de politică fiscală” și evaluate după efectele pe care le produc în domeniile vizate.

Economistul a semnalat că tichetele sunt impozitate în momentul acordării, iar bunurile și serviciile cumpărate cu ele sunt, la rândul lor, taxate, de aceea regimul fiscal ar trebui revizuit.

Încărcarea lor atât cu TVA și impozit pe profit la destinație, cât și cu impozite la acordare echivalează, după cum a arătat el, cu o dublă taxare.

Voucherele de vacanță, raportate la costul unui sejur

În privința voucherelor de vacanță, economistul a apreciat că valoarea lor ar trebui legată de costul unui sejur și de cât pot cofinanța beneficiarii, inclusiv familiile cu copii.

„Nu cerem sau nu recomandăm nimic legat de de voucherele de vacanță, indexarea lor, ci poate o corelare a lor mai degrabă cu ce înseamnă, până la urmă, un sejur de vacanță pentru o familie”, a precizat Păun.

Tot în discuția despre valoarea voucherelor, el a adus în atenție o posibilă majorare a plafonului de deductibilitate fiscală, cu mențiunea că ar fi nevoie de calcule făcute în funcție de costurile efective de cazare.

Mai puține vouchere, mai puțini turiști

Studiul ASE arată că, în 2025, reducerea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a venit odată cu o scădere de 59,3% a volumului acestora. Contribuția lor estimată la PIB s-a micșorat și ea, de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.

Analiza econometrică asociază restricționarea voucherelor cu circa 951.600 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări mai puține ale turiștilor români, cumulat pentru 2025 și primele opt luni din 2026, față de situația în care regimul anterior de acordare ar fi rămas în vigoare.

Sprijin redus pentru persoanele vulnerabile

Cristian Păun a atras atenția și asupra tichetelor sociale de hrană, al căror sprijin pentru persoanele vulnerabile a fost redus tocmai când inflația erodează puterea de cumpărare.

Conform studiului, în 2025 aceste tichete au fost acordate în două tranșe, nu în șase, cum se întâmpla înainte, iar numărul beneficiarilor a coborât de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane.  Contribuția lor economică estimată a fost de 0,033% din PIB, cu aproximativ 6.600 de locuri de muncă echivalente susținute.

Citește și: E obligat angajatorul tău să-ți acorde tichete de masă de 50 lei pe zi în 2026?