Israelienii s-au prezentat în număr record la urne marți, în cadrul unor alegeri considerate de mulți observatori drept cele mai importante din istoria recentă a țării. Prezența la vot a atins 77,7% la închiderea urnelor la ora 22:00 (ora locală), procent care reprezintă cea mai mare rată de participare din anul 1999, conform Comitetului Central Electoral, relatează BBC și The Guardian.
Sondajele la ieșirea de la urne, actualizate în primele ore ale dimineții de miercuri de principalele posturi de televiziune israeliene, indică o cursă extrem de strânsă între blocul de dreapta condus de premierul Benjamin Netanyahu și coaliția de opoziție condusă de fostul șef al armatei israeliene (IDF), Gadi Eisenkot.
Două dintre principalele posturi de televiziune, Kan 11 și Channel 13, au revizuit estimările inițiale, care îl dădeau pe Eisenkot în ușor avantaj, și indică acum o egalitate, cu câte 51 de mandate pentru ambele tabere. Celălalt post important, Channel 12, îi acordă blocului lui Eisenkot un avans mic, de 52 de mandate, față de 50 pentru blocul lui Netanyahu, notează The Guardian. Pentru a forma o coaliție majoritară în Knesset sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Alegerile de marți sunt primele după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele ulterioare din Gaza, Liban și cu Iranul. Această situație a adăugat o greutate suplimentară votului, pe fondul criticilor la adresa premierului referitoare la eșecurile de securitate care au dus la acele evenimente, precum și îngrijorărilor în ceea ce privește izolarea internațională tot mai mare a Israelului și problemele economice.
O coaliție dificilă: Scenariile posibile
Lipsa unei majorități clare pentru oricare dintre blocuri a creat o situație de incertitudine. Într-o analiză Politico, se subliniază că președintele israelian Isaac Herzog va trebui să decidă pe cine va însărcina cu formarea guvernului. Herzog va trebui să aleagă premierul care are cele mai mari șanse de a construi o coaliție viabilă, și nu neapărat pe cine conduce cel mai mare partid. În ceea ce privește rezultatele estimate, acest proces ar putea dura săptămâni sau chiar luni, fapt ce l-ar lăsa pe Netanyahu ca prim-ministru interimar.
Dacă rezultatele finale vor confirma sondajele la ieșirea de la urne, mai multe scenarii sunt posibile:
Scenariul 1. Formarea unui guvern minoritar de către Eisenkot. Cu sprijinul unor partide din opoziție și, eventual, al unor partide arabe, Eisenkot ar putea forma un guvern, deși stabilitatea acestuia ar fi incertă.
Scenariul 2. Un guvern de uniune națională. O altă posibilitate este ca ambele tabere să se unească pentru a forma un guvern de urgență. Acest scenariu ar putea fi mai probabil dacă tensiunile regionale cu Iranul escaladează.
Scenariul 3. Netanyahu atrage parteneri noi. Netanyahu ar putea încerca să atragă politicieni din tabăra opoziției. Deși unii foști aliați au avut conflicte cu el, ideologia lor este mai apropiată de blocul său conservator.
Scenariul 4. Noi alegeri. Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să formeze o coaliție, Israelul s-ar putea confrunta cu un nou rând de alegeri.
Partidele arabe: Arbitrii formării noului guvern?
O componentă importantă a rezultatelor de marți, așa cum relevă sondajele la ieșirea de la urne, este performanța peste așteptări a partidelor arabe – Lista Unită și Ra’am. Se preconizează că vor obține un număr record de mandate, între 17 și 19 locuri, potrivit The Guardian și CNN.
Această creștere a reprezentării este pusă pe seama unei prezențe la vot neașteptat de mari din partea cetățenilor de origine palestiniană. CNN subliniază că partidele arabe ar putea juca un rol decisiv în formarea unui guvern, deși Benjamin Netanyahu a exclus complet formarea unei coaliții cu sprijinul lor.
Pe de altă parte, deși unii aliați ai lui Eisenkot au refuzat, de asemenea, colaborarea cu partidele arabe, o parte semnificativă a electoratului blocului de opoziție pare deschisă la un astfel de parteneriat, în încercarea de a-l înlătura pe Netanyahu de la putere.
Reacțiile candidaților
Într-un discurs ținut miercuri dimineață devreme, Benjamin Netanyahu a declarat, așa cum transmite CNN, că, în ciuda faptului că blocul său nu pare să aibă o majoritate de guvernare, partidul său, Likud, este „cel mai mare partid din Israel” și că „blocul de dreapta are o majoritate decisivă”. El a respins ideea formării unui guvern cu partidele arabe, pe care le-a catalogat drept „anti-sioniste”.
De cealaltă parte, Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar, a susținut, de asemenea, un discurs în care a spus că poporul israelian „a votat pentru schimbare” și „împotriva continuării mandatului lui Netanyahu”, potrivit BBC.
Deși a oprit declarațiile de victorie înainte de numărarea voturilor finale, el a transmis un avertisment clar lui Netanyahu: „Nu îndrăzni să te folosești de securitatea Israelului pentru interesele tale politice”, o aluzie la un posibil nou atac asupra Iranului în încercarea de a forța un guvern de uniune națională.
Numărarea oficială a voturilor continuă, rezultatele finale nefiind așteptate decât peste câteva zile. Voturile prin corespondență – o pondere importantă, de aproximativ 10% – pot schimba configurația finală a Knesset-ului.