Luptele din Justiție ale lui Ilie Bolojan. Cum a fost învins pe toate fronturile de rivali politici, magistrați, colegi de partid și funcționari publici

Primele dintre bătăliile din Justiție au fost cele cu foști angajați de la Senat care au contestat în instanță faptul că și-au pierdut funcțiile la reorganizarea făcută de Ilie Bolojan pe vremea când era președinte al Senatului. Chiar dacă procesele nu erau îndreptate oficial împotriva lui, ci a Senatului, acestea îl vizau din punct de vedere moral pe Ilie Bolojan din postura de artizan al reorganizării.

Prima victorie în instanță a unui angajat care a fost dat afară la reorganizare a avut loc în luna mai a acestui an. La acel moment, Tribunalul București a pronunțat o decizie în favoarea unei foste angajate care și-a pierdut postul.

Potrivit surselor Cotidianul, aceasta ocupa funcția de consilier parlamentar la o comisie în momentul în care și-a pierdut postul. Tribunalul București a decis, însă, că aceasta trebuie repusă în funcție. Totodată, instanța a decis și faptul că fosta angajată trebuie să primească despăgubiri.

În iulie, un alt fost consilier parlamentar obținea o victorie asemănătoare la Tribunalul Ilfov. Instanța a obligat Senatul să îl repună pe fostul angajat în funcție și să îi achite acestuia dobânzi penalizatoare calculate la valoarea despăgubirii, dar și cheltuielile de judecată.

Reorganizarea era învinsă din nou în instanță în luna octombrie. O fostă angajată care a fost demisă a câștigat în primă instanță la Tribunalul București. Aceasta trebuie repusă în funcție și despăgubită cu salariile pe care ar fi trebuit să le încaseze de la momentul eliberării din funcție. Potrivit surselor Cotidianul, persoana care a câștigat în instanță a ocupat funcția de consilier parlamentar la departamentul de Resurse Umane.

Bolojan, învins de proprii colegi

Au urmat procesele cu liberalii disidenți. Sau „puciști”, cu i-a numit Ilie Bolojan. Președintele PNL a fost chiar unul dintre pârâții din procese. Și de această dată, Ilie Bolojan a pierdut pe linie. Inițial, disidenții au atacat la Tribunalul Ilfov două hotărâri ale Biroului Politic Național (BPN) al PNL adoptate la data de 15 iunie.

Era vorba despre cele prin care PNL stabilea să nu voteze guvernul Veștea și hotăra să îi excludă din partid pe liberalii care acceptă funcții în cadrul executivului. Tribunalul Ilfov admitea cererea disidenților și suspenda, astfel, efectele celor două decizii.

Tabăra anti-Bolojan a contestat în instanță și convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026. Câteva zile mai târziu, Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârea Consiliului Național Extraordinar de organizare și desfășurare a Congresului. Aceeași instanță a suspendat mai apoi toate deciziile luat în cadrul Congresului.

Procesul a fost înaintat de: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Rusu şi Eduard Mititelu.

La Congresul Extraordinar al PNL a fost adoptată o rezoluție prin care s-a constatat că Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat deciziile PNL, au participat la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului.

Ilie Bolojan, învins de Lia Savonea. Și în tur, și în retur

O altă luptă pe care Ilie Bolojan a avut-o de dus în Justiție a fost cea cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Totul a început în luna martie, când Curtea Supremă a dat în judecată guvernul și a reclamat „refuzul nejustificat” al acestuia de a plăti restanțele salariale ale magistraților.

Suma despre care vorbim este de 4,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ un miliard de euro. Procesul deschis de ÎCCJ s-a judecată la Curtea de Apel București, care a dat dreptate Curții Supreme.

Ulterior, guvernul a făcut recurs, care s-a judecată chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție, care la jumătatea lunii octombrie a menținut decizia Curții de Apel București. Astfel, guvernul este obligat să achite cei 4,8 miliarde de lei.

Înainte de decizia definitivă a ÎCCJ, disputa s-a jucat inclusiv la Curtea Constituțională a României. Ilie Bolojan a fost cel care a sesizat un conflict juridic de natură constituțională între guvern și ÎCCJ.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a fost motivarea lui Ilie Bolojan.

CCR a amânat mai multe termene până să dea o decizie. Iar în final a stabilit că ÎCCJ are dreptate, ceea ce a însemnat o nouă înfrângere pentru Ilie Bolojan.

Bolojan, învins și de Sorin Grindeanu, la CCR

Tot la CCR, Ilie Bolojan a pierdut și în fața lui Sorin Grindeanu, unul dintre marii săi rivali politici. Liderul PSD a sesizat CCR pentru un conflict juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern. Pe 22 octombrie, judecătorii constituționali i-au dat dreptate lui Sorin Grindeanu.

Solicitarea președintelui PSD avea în centrul atenției ordonanța de urgență privind SAFE. Deși CCR i-a dat dreptate lui Sorin Grindeanu și a constatat conflictul juridic de natură constituțională, decizia judecătorilor nu va afecta contractele deja încheiate în cadrul programului SAFE.

Întregul scandal a început imediat după ce guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Ordonanța SAFE a fost adoptată pe 4 mai cu o zi înainte de moțiunea de cenzură. În varianta publicată în transparență decizională înainte de ședința din 4 mai, proiectul cuprindea două articole. Cele două articole creau cadrul legal pentru investiții rapide în industria de apărare, în contextul SAFE, transmitea executivul la acel moment.

Doar că în timpul ședinței, Executivul a suplimentat proiectul cu alte 12 puncte care cuprind și alte tipuri de reglementări, precum concesii în ceea ce privește antrepozitele fiscale din industria vinului. Ulterior, Guvernul a cerut aviz din partea Consiliului Legislativ, așa cum este obligat, iar pe data de 8 mai, la trei zile după demiterea executivului, a luat act de acest aviz în ședința de guvern, s-a apărat guvernul.

PSD, însă, a acuzat că ordonanța a fost adoptată, de fapt, după ce guvernul a fost demis, astfel că nu mai avea drept să adopte astfel de acte.

„A existat o ordonanţă de urgenţă, înainte discutată, dar nu aprobată, fiindcă n-avea avizul de la Consiliul Legislativ, înainte de moţiunea de cenzură. Între timp, a apărut avizul de la Consiliul Legislativ, doar că, pe bandă s-au adăugat foarte multe lucruri care n-apăreau în formă iniţială. Ce să vezi?

S-au adăugat lucruri despre crame de vinuri, despre reţele de gaz prin Bihor, despre tot felul de lucruri, vreo 11 puncte, care fac parte din această ordonanţă şi au fost adăugate la ordonanţa SAFE şi care n-au avut aviz de la Consiliul Legislativ. Mai mult decât atât, parte din aceste amendamente citite pe bandă fac obiectul unor legi care se află pe circuit parlamentar, ceea ce este împotriva Constituţiei, să dai ordonanţe de acest tip. Şi atunci, au apărut aceste elemente care mă fac să fac această sesizare”, declara Sorin Grindeanu.

PSD, victorii pe linie împotriva guvernului Bolojan

Sorin Grindeanu nu s-a duelat cu Ilie Bolojan doar la CCR, ci și la Curtea de Apel București. În timpul în care guvernul Bolojan a funcționat ca interimar, PSD a pornit o cruciadă împotriva hotărârilor de guvern pe care executivul le-a adoptat.

Numeroase hotărâri de guvern au fost contestate în instanță de social-democrați, pe motiv că guvernul Bolojan și-a depășit atribuțiile. În foarte multe dintre cazuri, PSD a și obținut rezultate. Mai exact, a instanța i-a dat dreptate și a suspendat mai multe hotărâri de guvern contestate de partidul lui Sorin Grindeanu.

La finalul lunii iulie, Curtea de Apel București suspenda șase astfel de hotărâri. Cotidianul prezenta la acel moment că hotărârile avea efecte importante asupra românului de rând.

Spre exemplu, una dintre hotărârile suspendate stabilea procedura de acordare a două noi forme de sprijin financiar pentru persoanele adulte cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale și aleg să trăiască în comunitate.

Mai exact, actul normativ stabilea că beneficiarii urmau să primească un sprijin lunar pentru locuire, de până la valoarea unui salariu minim brut, și un ajutor de tranziție de până la două salarii minime brute pentru mutarea în comunitate și acoperirea unor cheltuieli urgente din primul an de după dezinstituționalizare, potrivit notei de fundamentare.

O altă hotărâre suspendată a fost și cea care permitea Agenției Naționale de Transplant să plătească cotizația necesară pentru menținerea accesului României la platforma europeană FOEDUS.

Platforma facilitează schimbul internațional de organe pentru transplant, potrivit notei de fundamentare, și este utilizată în special în cazurile urgente, când un organ compatibil poate salva viața unui pacient aflat pe lista de așteptare.

De asemenea, PSD a atacat la Curtea de Apel și o hotărâre de guvern care viza reorganizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Și aceasta a fost suspendată de instanță.

Hotărârea viza reducerea numărului de posturi din minister de 531 la 511. Surse guvernamentale precizau pentru Cotidianul la acel moment că este vorba de posturi vacante, „pentru a preveni umflarea artificială a organigramelor”.

La acel moment, într-o reacție pentru Cotidianul, guvernul a precizat că PSD hărțuiește executivul.

„Continuă hărțuirea unui guvern care se străduiește să își facă treaba în limita competențelor sale limitate, după ce tot PSD a demis guvernul fără a avea nicio soluție pentru o nouă guvernare”, au precizat reprezentanții guvernului.

O altă hotărâre fără o miză importantă atacată de PSD în instanță a fost cea care viza schimbarea numelui unei stațiuni de cercetare. Mai exact, este vorba de actul normativ prin care Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin urma să primească denumirea Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă „Prof. univ. dr. Valeriu Tabără” Lovrin, în memoria fostului ministru al Agriculturii. Totodată, hotărârea mai prevedea și probarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public.

Curtea de Apel București a suspendat-o la finalul lunii iulie, iar guvernul a făcut recurs, care s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Supremă a menținut decizia Curții de Apel București, astfel că hotărârea a rămas suspendată.

Decizia Înaltei Curți a fost luată cu majoritate de voturi. A existat, însă, și o opinie separată pentru admiterea recursului și respingerea solicitării de suspendare formulată de PSD.