Toni Neacșu acuză Guvernul că a ascuns la CEDO plățile de miliarde către bugetari: „Nu erau asta, erau minciuni”

Potrivit declarației consemnate în decizia CEDO, celelalte ministere ar fi plătit angajaților, pe baza unor hotărâri judecătorești, aproximativ 73,2 milioane de euro în perioada 2006-2025. Neacșu consideră suma imposibil de mică și invocă date agregate de Sovereign Institute din rapoartele Consiliului Fiscal.

O instanță indusă în eroare, în opinia fostului judecător

Într-o postare pe Facebook, Neacșu afirmă că Guvernul a mințit CEDO sau, într-o formulare mai blândă, că a indus-o deliberat în eroare, ca să obțină o soluție favorabilă. Indiferent de termenul ales. El cere declanșarea urgentă a unor proceduri disciplinare care să vizeze activitatea agentului guvernamental și a demnitarilor sau funcționarilor responsabili.

Trei săptămâni de lucru pe aceleași date

Neacșu spune că a lucrat în ultimele trei săptămâni pe aceste cifre, a analizat „Contenciosul promisiunii electorale”, publicată de Sovereign Institute cu o zi înainte de postare și a refăcut pe baza rapoartelor Consiliului Fiscal totalul plătit de stat pe hotărâri judecătorești salariale ale personalului bugetar.

Rezultatul este de aproape 21 de miliarde de lei în intervalul 2011-2023, din cele peste 31 de miliarde recunoscute în toată perioada prin titluri executorii emise de instanțe. Fostul judecător susține că este pentru prima dată când aceste cifre sunt adunate din documente oficiale și făcute publice.

Când a văzut datele transmise de Guvern la Strasbourg, Neacșu spune că s-a gândit inițial la erori materiale sau de traducere. Concluzia lui a fost alta: „Nu erau asta, erau minciuni.”

Ce a reținut CEDO în cauza Pușcașu

Pe 22 octombrie, Curtea a comunicat decizia în cauza Pușcașu și alții împotriva României. Cei cinci judecători reclamaseră că statul le-a reeșalonat de mai multe ori plata titlurilor executorii, iar cererile lor au fost respinse ca vădit nefondate. Unul dintre motive, consemnat la paragraful 154, este că magistrații nu au fost tratați diferit față de ceilalți funcționari, de vreme ce sumele cuvenite acestora „erau mult mai mici”.

Suma declarată la Strasbourg

La paragraful 49 al deciziei este consemnată declarația potrivit căreia, între 2006 și 2025, „toate celelalte ministere la un loc, inclusiv Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, au plătit angajaților, în temeiul hotărârilor judecătorești, suma totală de aproximativ 73.234.680 EUR”. Asta ar însemna, potrivit fostului judecătorului, că în douăzeci de ani statul a plătit pe hotărâri judecătorești salariale cam 365 de milioane de lei, pentru ansamblul profesorilor, polițiștilor, medicilor, militarilor și funcționarilor din România.

Calculele Sovereign Institute

Cifrele reale, spune Neacșu, sunt cele obținute de Sovereign Institute prin simpla citire și analiză a documentelor oficiale. Doar între 2011 și 2023, hotărârile judecătorești au stabilit obligații de peste 31 de miliarde de lei pentru întregul personal bugetar, iar în același interval s-au plătit peste 21 de miliarde.

Ce arată rapoartele Consiliului Fiscal

Primul argument vine din raportul anual al Consiliului Fiscal pe 2012. La pagina 23, raportul arată că bugetul pe 2011 a inclus „o componentă excepțională pe partea de cheltuieli de 1,2% din PIB aferentă obligațiilor salariale ale statului față de anumite categorii de salariați din sectorul bugetar investite cu titlu executoriu în urma unor sentințe judecătorești definitive”.

Neacșu precizează că e vorba de 6,4 miliarde de lei. Pentru aceeași perioadă, Guvernul declară Curții, la paragraful 7, că magistraților li se plătiseră 552 de milioane, astfel că aproape 6 miliarde reveneau, potrivit lui, altor categorii.

Raportul pe 2014 consemnează, la pagina 58, că plățile pe titluri executorii au urcat „la 4,6 mld. lei de la 0,9 mld. lei în 2013”. Reiese că, într-un singur an, statul a recuperat din aceste plăți 1.508,6 milioane sub formă de contribuții.

Neacșu pune față în față cele 4,6 miliarde plătite în 2014 unor „anumite categorii de salariați din sectorul bugetar” și cele 2,56 miliarde pe care Ministerul Justiției declară la Strasbourg că le-a plătit judecătorilor în șaptesprezece ani.

Raportul pe 2015 mai adaugă, la paginile 27-28 și 57, încă 4,1 miliarde. Tot acolo se arată că plafonul cheltuielilor de personal a fost depășit cu 3,65 miliarde „ca urmare a deciziei de a plăti în avans față de eșalonarea prevăzută inițial”.

Plățile din 2015 până în 2025

Seria completă pentru 2015-2023 apare în raportul pe 2024, publicat anul trecut, tot pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Administrația centrală a plătit 9,3 miliarde, iar cea locală 5,19 miliarde, în total 15,5 miliarde. Cel mai recent raport, cel pe 2025 (p. 57, Tabelul 7), indică pentru 2024 și 2025 plăți de 3,9 miliarde de lei.

23,1 miliarde de lei până în decembrie 2025

Concluzia lui Neacșu este că, din 2011 până în decembrie 2025, toți ordonatorii principali de credite au plătit pe titluri executorii 23,1 miliarde de lei. Din această sumă, 15,2 miliarde au venit de la bugetul de stat, adică de la ministere, iar 7,8 miliarde de la bugetele locale.

Fostul judecător susține că cifrele transmise la CEDO sunt „subdimensionate până la ridicol”. În opinia lui, acest lucru se vede chiar și dacă se verifică plățile dintr-un singur an, din cei 19 raportați.

Exemplul Ministerului Educației

În aprilie 2019, Ministerul Educației a transferat din bugetul propriu 710 milioane de lei pentru tranșele restante și ajunse la scadență din hotărârile judecătorești ale profesorilor. Informația apare, de pildă, în comunicatul instituției din 12 aprilie 2019.

Începând din mai, ministerul a achitat în plus dobânzile legale aferente acelorași titluri, estimate de ministrul Educației la peste 700 de milioane, în baza OUG nr. 23/2019 și a Ordinului ME nr. 4004/2019.

„Un singur an, un singur minister, de patru ori cât a declarat Guvernul pentru toate ministerele în douăzeci de ani!”, scrie Neacșu.

Același minister plătește din 2022, potrivit OUG nr. 48/2022, diferențele salariale ale cadrelor didactice pentru 2017-2021. Suma totală, de 1,2 miliarde, este împărțită în cinci tranșe, iar ultima, de 326 de milioane, se plătește anul acesta.

Polițiștii și ordinele anuale de plată

La Ministerul de Interne, restanțele pe trei ani ale celor 68.000 de polițiști au fost achitate în cinci tranșe, între 2020 și 2024, în baza OUG nr. 75/2020.

Pornind de la tranșele de până la 7.000 de lei de persoană anunțate de sindicate, Neacșu estimează o restanță de ordinul a 700 de milioane. El adaugă că OUG 75/2020 este un act administrativ emis pentru aplicarea Deciziei nr. 51/2019 a Înaltei Curți, obținută după 20.000 de procese.

Ar fi, potrivit lui, exact genul de majorare salarială pe cale administrativă pe care Guvernul a luat-o în calcul la magistrați, dar a lăsat-o deoparte la polițiști, „ca să iasă mai puțin”.

Bani din TVA pentru procesele profesorilor

La rectificarea bugetară din 2014, prin OUG nr. 74/2014, Guvernul a suplimentat cu 2.153 miliarde de lei sumele din TVA destinate bugetelor locale, în principal pentru hotărârile judecătorești ale profesorilor.

Potrivit lui Neacșu, OUG nr. 90/2017 definește expres acești bani ca fiind asigurați „de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată”.

Date corecte pentru toți, mai puțin pentru CEDO

Fostul judecător susține că datele corecte există și sunt accesibile oricui. Ministerul Finanțelor le-a publicat, le trimite anual Consiliului Fiscal și le transmite Comisiei Europene la fiecare raportare privind deficitul. Singura excepție, spune el, a fost instanța în fața căreia statul putea pierde un proces, adică CEDO.

Acolo a declarat doar 365 de milioane, o cifră de 29 de ori mai mică decât cea reală sau de 8 ori mai mică, dacă se iau în calcul numai plățile din bugetele centrale.

„Asta se cheamă a induce în eroare o instanță. Când o face un om, statul îl cercetează penal. Când o face statul, în numele României, prin Agentul guvernamental, se cheamă apărare”, scrie Neacșu.