Prețul carburanților. Două treimi sunt taxe, iar statul e marele câștigător

Prețul carburanților este determinat de costurile de extracție și prelucrare, transport și distribuție, dar și de TVA și acciză.

Lanțul de producție al carburanților, de la momentul în care țițeiul este extras din pământ, la transportul lui, distribuirea către rafinării, procesare și punerea la vânzare este unul lung, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni. Însă în situațiile de criză, în care prețul carburanților crește de la o zi la alta, trebuie să ne uităm unde apar cele mai mari creșteri de preț pe acest lanț, sunt de părere specialiștii.

Acciza la motorină este de 2.800 de lei pe mia de litri, iar acciza la benzină este 3.060 de lei pe mia de litri. Asta înseamnă că statul încasează la fiecare litru de motorină vândut 2 lei și 80 de bani, iar la fiecare litru de benzină 3 lei și 6 bani.

Cum se formează prețul carburanților

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru Cotidianul acest traseu complicat al carburanților, luând în calcul scenariul în care un baril de petrol se vinde cu 100 de dolari.

Prețul de achiziție al barilului de petrol include cotația internațională, dar și partea de taxare, asigurare a transportului, de încărcare și descărcare în port, spre exemplu, plus alte taxe de transport maritim, precum taxele plătite la traversarea Canalului Suez. În acest context, un litru de țiței ajunge să fie cumpărat cu 3 lei și 41 de bani.

Odată ce ajunge în țară, el este transportat către rafinării prin conductele controlate de compania de stat Conpet, prin cisterne sau pe calea ferată.

„După ce țițeiul se rafinează, se transportă, se distribuie, ajunge la un cost de 4 lei și 61 de bani pe litru”, explică Dumitru Chisăliță.

Statul încasează grosul costului de la pompă

Aici intervine partea preferată a statului, în care începe să aplice accize și taxe. În cazul benzinei, la un cost de 4 lei și 61 de bani pe litru, se adaugă acciza de 3 lei și 6 bani, iar în cazul motorinei o acciză de 2 lei și 80 de bani. Acciza a fost majorată de la 1 ianuarie 2026.

Pe lângă acciză, statul încasează și TVA, care la rândul său a fost majorat încă din vara anului trecut de la 19% la 21%. TVA-ul calculat de expertul în energie este de 1 leu și 74 de bani.

Nu trebuie să uităm de adaosul comercial, care include marja de profit și costurile operaționale, precum transportul, depozitarea, salariile angajaților din rafinării și benzinării etc.

„În total, ajungem la un cost de 10,04 lei pe litru. La o cotație internațională a barilului de petrol de 100 de dolari, la pompă la noi, ținând cont de costurile specifice, un litru ajunge la 10,04 lei.

Toate aceste lucruri nu se întâmplă instantaneu. Pentru motorină înseamnă două săptămâni, pentru țiței înseamnă patru săptămâni. Ceea ce plătim noi acum este ce a intrat ca și cost al motorinei în România în urmă cu două săptămâni, iar în cazul țițeiului, cu patru.

Doar tona de motorină, fără transport, înseamnă 4,62 de lei pe litru. E clar că prețul care ajunge la pompă este 10,04 lei”, a explicat, pentru Cotidianul, Dumitru Chisăliță.

Statul are bani să reducă taxele și accizele, ceea ce ar influența vizibil prețul carburanților

Specialiștii sunt de părere că măsura de limitare a adaosului comercial la carburanți ar crea mai multe probleme pentru companii și avantaje minime pentru consumatori. Prețurile de la pompă ar putea să scadă cu câteva zeci de bani în primă fază, însă dacă se scumpește din nou barilul de petrol, măsura nu ar mai avea niciun efect. Toxică pentru piața carburanților ar fi și limitarea exporturilor de carburanți.

„Noi ne bazăm pe faptul că alte economii au piețele deschise și noi putem importa produse petroliere, dar noi luăm măsuri pentru a închide piața. Situația este diferită între benzină, unde rafinăm mai mult decât consumăm, și motorină, unde suntem un importator net. Pe piața de benzină, astfel de restricții pe export nu sunt sigur la ce ar ajuta.

Este rezonabil să ne așteptăm ca guvernul să nu câștige mai mult de pe urma acestei crize și ca rata încasărilor să fie așa cum a fost prognozată în bugetul pentru 2026 și în limite comparabile cu cele ale anului trecut. TVA-ul a crescut vara trecută, acciza a crescut de la 1 ianuarie, dacă adăugăm și acest impact pe care îl au creșterile cotației internaționale a țițeiului, care afectează cota de TVA pe care statul o încasează, vedem niște creșteri de venituri care în prezent sunt principala armă pe care guvernul o are pentru a calma situația de pe piața carburanților”, a explicat Mihnea Cătuți, director executiv al think tank-ului Energy Policy Group.

Guvernul nu ar fi intervenit în mod intenționat în criză

„Din punctul meu de vedere, este o situație falsă. Creșterea prețului benzinei și motorinei este forțată de rafinării, pentru că li se permite. Țițeiul nu a fost cumpărat la prețul de ieri, ca să faci benzină. Ca să faci benzină, țițeiul trebuia cumpărat în urmă cu o lună. El are un traseu: de la locul de achiziție până la locul de rafinare, în rafinărie există stocuri de țiței care se procesează”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul Dorin Stănică Ezeanu, cadru didactic la Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești, directorul departamentului Ingineria Prelucrării Petrolului și Protecția Mediului.

Acesta a explicat că rafinăriile au costuri diferite de producție.

„2 milioane de tone de țiței le extragem din România. Dacă aș lua țițeiul românesc care se extrage cu 20 de dolari barilul și țițeiul străin, care se extrage cu 100 de dolari barilul… ar ieși o medie de 60 de dolari în cazul OMV. La Lukoil venea țiței din Rusia, nu la 20 de dolari, dar la 60, 65, 80 de dolari. Iar Midia are țițeiul din Kazahstan. Este o speculație pe care guvernul român o acceptă, probabil că are niște datorii la acele companii, companiile furnizează bani la buget…”, este de părere profesorul.

Statul e marele câștigător al scumpirilor. Suma record pe care a încasat-o ca urmare a creșterii prețului la combustibil