Partidul SENS critică soluțiile găsite de autorități la fenomenul violenței din școli. O alternativă mult mai benefică, spune SENS într-o postare pe Facebook, ar fi angajarea mai multor consilieri în școli în locul controlului ghiozdanelor și al reformei legislației penale privind standardele de incriminare și sancționare, propuse de ministrul Educației, Sorin Costreie și de cel al Justiției, Radu Marinescu.
„Fostul și actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu, cel care a reprezentat în calitate de avocat un om de afaceri care și-a abuzat partenera de viață, insistă ca instituția pe care o conduce să prioritizeze „reforma legislației penale privind standardele de incriminare și sancționare” a acestui tip de violență asupra profesorilor”, spune SENS.
Totodată, Radu Marinescu este unul din cei care a susținut reducerea vârstei de răspundere penală după crima cutremurătoare de la Cenei din ianuarie, arată sursa citată.
„Și Sorin Costreie, coleg al domnului Marinescu și actualul ministru al Educației, este îngrijorat de fenomenul violenței extreme din școlile românești. Totuși, acesta ar trebui să înțeleagă că verificarea ghiozdanelor și înăsprirea pedepselor pentru elevi nu reprezintă soluții sustenabile pentru combaterea radicalizării tinerilor. Acestea doar instaurează paranoia și răcesc relația profesor-elev”, spune SENS.
Consilieri, nu paznici
Formațiunea, structurată în jurul a mai mulți foști membri ai USR, propune angajara mai multor consilieri școlari în unitățile de învățământ din România.
„Sigur, și aducerea în unități a 1000 de paznici este…utilă. Multe școli încă funcționează fără pază la intrarea în instituție, mai ales în mediul rural. Cu toate acestea, ar trebui să fie o măsură complementară venirii specialiștilor în domeniul sănătății mintale/gestionării dificultăților de învățare și integrare”, arată SENS.
„Extremismul se naște din inechitate socială”
Partidul atrage atenția că „extremismul se naște din inechitate socială”: lipsa programului masa caldă, reducerea cuantumului de burse, nealocarea fondurilor suficiente în educație, clasele aglomerate și lipsa cadrelor didactice. Și că toate aceste deficiențe „duc la radicalizarea tinerilor chiar în timp ce vorbim și combatem propunerile aberante ale decidenților politici.
Scăderea vârstei de răspundere penală riscă să împingă și mai mulți copii în sistemul penal, cu efecte de stigmatizare și marginalizare, spun autorii comunicatului.
„Studiile arată că astfel de măsuri pot crește riscul de delincvență, iar Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului recomandă un prag minim de 14 ani. Soluția ar trebui să fie prevenția și sprijinul oferit copiilor, încă de la primele semne de risc”, atrage atenția sursa citată.
SENS spune că și-ar dori măsuri „puse în aplicare măsuri cu efecte dovedite științific, care să coaguleze comunitățile școlare și care să respecte bunele practici internaționale”, nu doar „să acționeze la panică și să bage și mai multă teamă în rândul părinților, profesorilor și elevilor”.