Țările de Jos conduc clasamentul, urmate de Danemarca și Islanda
Primele trei poziții sunt ocupate de țări europene, sistemul de pensii din Țările de Jos obținând 85,8 puncte, cel din Danemarca 84,1 puncte, iar Islanda 84 de puncte, în timp ce Singapore, Israel și Australia completează lista celor șase țări care au primit calificativul A. Acesta este acordat sistemelor care oferă beneficii adecvate pensionarilor, au capacitatea de a-și susține financiar obligațiile pe termen lung și respectă standarde ridicate de integritate.
Diferențele dintre cele 55 de sisteme analizate reflectă modul în care fiecare țară asigură veniturile persoanelor pensionate, dar și capacitatea sistemelor de a face față cheltuielilor viitoare, în condițiile schimbărilor demografice și economice.
Nivelul pensiilor contează cel mai mult în evaluare
Raportul compară sistemele de pensii pe baza a trei criterii, dintre care primul, cu o pondere de 40% în scorul final, măsoară dacă veniturile oferite la pensionare sunt suficiente și ia în calcul nivelul beneficiilor, structura sistemului, economiile personale și sprijinul acordat de stat.
Al doilea criteriu, care contribuie cu 35% la rezultat, evaluează dacă sistemul poate continua să plătească pensii pe termen lung, ținând cont de numărul persoanelor acoperite, activele disponibile, evoluțiile demografice, cheltuielile publice, datoria publică și creșterea economică.
Ultimele 25 de procente din scor măsoară modul în care este administrat sistemul, fiind analizate reglementările, guvernanța, protecția beneficiarilor, comunicarea și costurile de funcționare, astfel încât evaluarea să includă atât veniturile oferite pensionarilor, cât și siguranța și corectitudinea administrării banilor.
Îmbătrânirea populației face tot mai dificilă plata pensiilor
În raport se analizează și efectele îmbătrânirii populației asupra sistemelor de pensii, în condițiile în care oamenii trăiesc mai mult, iar natalitatea scade. Aceste schimbări influențează creșterea economică și capacitatea statelor de a asigura plata pensiilor pe termen lung, motiv pentru care raportul trece în revistă mai multe variante de reformă.
Printre soluțiile analizate se numără extinderea participării la fondurile private de pensii, limitarea retragerii banilor din economiile strânse pentru bătrânețe înainte de pensionare și o mai bună administrare a fondurilor private, cu reguli mai clare și mai multă transparență pentru cei care contribuie.
Nu în ultimul rând, raportul analizează și posibilitatea creșterii vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață, ținând cont de starea de sănătate a populației.
Raportul analizează 55 de sisteme de pensii din întreaga lume
Marsh CFA Institute Global Pension Index este un raport internațional care compară sistemele de venituri la pensionare în funcție de nivelul pensiilor, capacitatea de finanțare pe termen lung și modul de administrare, iar ediția din 2026 cuprinde 55 de sisteme din țări și teritorii care reprezintă aproximativ două treimi din populația mondială. Scorul mediu de 65,3 puncte oferă o imagine de ansamblu asupra rezultatelor obținute, în timp ce cele șase calificative A evidențiază sistemele care au îndeplinit cele mai exigente criterii ale evaluării.
Raportul acordă o atenție deosebită provocărilor demografice și financiare care pot influența veniturile pensionarilor în viitor, analizând reforme legate de economisirea privată, participarea pe piața muncii și finanțarea sistemelor de pensii pe termen lung.
In Romania sistemul de pensii a fost imbunatatit de legea 360/2023, lege stabilita la presiunea UE;pana atunci erau avantajati cei nascuti dupa 1960,mai mult pe alte criterii decat CONTRIBUTIVITATEA si conditiile de munca