Nu populația, ci statul – unde ar trebui să înceapă raționalizarea carburanților? „Acolo e marea risipă”

România nu va începe raționalizarea carburanților de la pompă, cel puțin deocamdată, a spus președintele României, Nicușor Dan, după ce a avut o discuție cu membrii guvernului și reprezentanții OMV Petrom și Rompetrol. Însă autoritățile vor veni cu un plan de criză care ia în calcul și acest scenariu, în condițiile în care și Comisia Europeană analizează o raționalizare a carburanților la nivelul UE.

Comisarul european pentru energie a declarat pentru Financial Times săptămâna trecută că există un plan de raționalizare al combustibililor la nivel european care se află pe masa Comisiei. Singurul stat din UE unde carburanții sunt raționalizați este Slovenia. Mica țară din centrul Europei a plafonat prețul la carburanți și la scurt timp a ajuns la penurie. Acum oamenii pot cumpăra între 30 și 50 de litri de carburant pe zi.

Președintele României spune că deocamdată nu suntem într-o astfel de situație, însă ar fi bine ca autoritățile să aibă un plan de urgență:

„Una este aprovizionarea, alta este prețul. În discuția de la Cotroceni am discutat despre procurare, de posibilitatea ca la un moment dat să existe o lipsă de combustibil pe piață, nu suntem acolo… România este într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene, pentru că are o parte din producție internă, pentru că are o parte de rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte. (…) În momentul acesta nu este o urgență pentru România, însă așa cum există scenarii de criză pentru gaze, cum există scenarii de criză pentru energie electrică, începe să se lucreze la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare pentru produse din petrol”, a spus președintele Nicușor Dan.

Ce spun experții despre raționalizare

Experta în energie și fondatoarea think-tankului Romanian Energy Center, Eugenia Gusilov, a declarat pentru Cotidianul că statul român ar trebui să-și raționalizeze consumul de carburanți, deoarece la stat este cea mai mare risipă și nu în mediul privat.

„Cred că raționalizarea ar trebui să înceapă cu zona instituțiilor statului, adică benzina și motorina consumate de diferite ministere, instituții, agenții, inclusiv decontarea transportului parlamentarilor. Să se pună niște limite și să se meargă pe criteriul ce este esențial și să se renunțe la drumurile care nu sunt esențiale. Cred că aici este risipa cea mai mare, cu statul trebuie să începem. În zona guvernamentală este cea mai mare ineficiență din România, acolo trebuie ajustate corespunzător alocările pentru transport după anumite criterii clare”, este de părere Eugenia Gusilov.

Specialiștii consideră că în mediul privat n-am avea nevoie de o raționalizare a combustibililor, deoarece ar fi mai bine să avem un preț ridicat la pompă, dar posibilitatea să cumpărăm carburant, decât să avem un preț mic la pompă, dar să nu avem carburant de cumpărat. O parte din șoferi sunt oricum sensibili la preț, iar atunci când plinul este din ce în ce mai scump, vor renunța din propria inițiativă la mașină și vor căuta alternative de transport mai ieftine.

„Când vine vorba de modul în care sunt consumate resursele în general la stat, (o raționalizare n.r.) ar fi fost bine venită de mult.

Dacă se găsește vreun minister care își va reduce din consum, evident că lucrul acesta ar fi benefic și pentru ministerul respectiv, cât și pentru noi ceilalți, pentru că ar mai dispărea din cererea de pe piață pentru combustibili.

Ar fi minunat să vedem ministere care anunță că au găsit o cale să-și reducă în minister, în instituțiile din subordine, consumul de carburanți, pentru că ar exista un efect pozitiv și pe piața carburanților și pentru deficitul bugetar, cu care acest guvern trebuie să se lupte în continuare”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul de economie mondială Christian Năsulea.

Cum s-ar face raționalizarea carburanților

Chiar dacă Guvernul Bolojan va decide să raționalizeze carburanții, nu vom ajunge în aceeași situație ca în perioada comunistă. În anii 1980, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, România a început să raționalizeze benzina pentru toți șoferii. Fiecare șofer primea între 20 și 40 de litri de carburant pe lună pe care putea să-i cumpere cu cartela. Se ajunsese în situația ridicolă în care în unele zile puteau conduce doar mașinile cu număr par, iar în alte zile, mașinile cu număr impar. Șoferii stăteau la cozi lungi, de kilometri întregi, pentru a alimenta, pentru că benzina și motorina mergeau către export sau industrie. O raționalizare a combustibililor nu ar mai fi la fel astăzi.

„Poți să vii cu raționalizarea, adică un plafon pe volumul pe care îl poate cumpăra un anumit șofer, în funcție de categoria de vehicul. Se pot pune limite astfel încât oamenii să nu cumpere în exces față de ce au nevoie pentru obiectul de activitate”, explică Eugenia Gusilov.

În Slovenia, spre exemplu, la benzinăriile MOL șoferii pot cumpăra maxim 30 de litri de benzină sau motorină pe zi. În Bangladesh, șoferii de motoare pot cumpăra maxim 2 litri de carburant pe zi, cei cu mașină – 10 litri, cei cu SUV-uri și microbuze 25 de litri, iar autobuzele primesc 80 de litri, în timp ce camioanele 200. Însă acestea sunt două țări care trec prin contexte economice dificile din cauza efectelor războiului din Golf.

„Noi avem destul de multe avantaje care fac acest scenariu mai puțin probabil în România. Dacă statul român nu se apucă să introducă vreo măsură care să creeze probleme, noi ar trebui să avem în continuare produs la pompă. Dacă produsul acela va fi foarte scump, e o altă chestiune, însă e mult mai important să avem de unde cumpăra, chiar dacă sunt prețuri mai mari, decât să ne mințim singuri cu un carburant mai ieftin decât ar trebui de fapt și să nu se găsească benzină sau motorină.

Dacă am introduce măsuri greșite care să ducă la o perturbare a lanțurilor de distribuție, lucrul acesta ar avea efecte devastatoare pentru economie. Vedem deja țări unde raționalizarea consumului produce efecte negative majore atât pentru cetățenii de rând cât și pentru companii”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul Christian Năsulea.