A scăzut apetitul pentru titluri de stat. Finanțarea datoriei publice, provocare uriașă pentru Guvernul Niculescu

A scăzut apetitul românilor pentru titluri de stat. O veste proastă pentru Guvernul Niculescu. Una dintre marile provocări ale executivului va fi găsirea surselor de finanțare a datoriei publice. O misiune grea după mai bine de cinci luni de instabilitate politică, în care investitorii străini și-au redus investițiile în România, iar apetitul pentru titlurile de stat a scăzut puternic. România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din regiune din cauza deficitului bugetar, care ne face dependenți de creditorii externi.

Guvernul Niculescu trebuie să împrumute 80 de miliarde de lei până la finalul anului, conform calculelor făcute de profit.ro. Sunt bani de care guvernul are nevoie pentru a finanța deficitul bugetar, în contextul în care în 2025 și 2026 țara noastră a fost nevoită să împrumute peste 250 de miliarde de lei. Sume uriașe de bani merg și către plata dobânzilor la datoriile din trecut – în jur de 60 de miliarde de lei în 2026, o sumă mai mare decât bugetul Ministerului Apărării.

Un instrument folosit de guvern în ultimii ani pentru a face rost de bani de la populație a fost reprezentat de titlurile de stat. Însă apetitul pentru titlurile de stat a scăzut drastic în ultimul an.

Alternativa la titluri de stat

„În momentul de față noi nu suntem în situația în care statul să nu poată să facă rost de bani. Va face rost de acești bani în condiții mai proaste pentru că cinci luni de instabilitate politică te aduc în situația în care încrederea pe care o aveau creditorii să fie la un nivel mai scăzut.

Momentan, România poate să-și refinanțeze datoria publică, nu știu dacă intern sau extern pentru că este o analiză complexă care trebuie făcută. Nivelul datoriei publice este foarte mare, ritmul de creștere al datoriei publice este foarte mare, deficitul bugetar este foarte mare”, spune Christian Năsulea.

Datoria României crește cu 4.632 de lei pe secundă

Conform datelor Institutului European pentru Studii Economice, datoria publică a României crește cu 4.632 de lei pe secundă, adică 400 de milioane de lei pe zi. Datoria pe cap de locuitor a ajuns la 65.000 de lei, iar în anul 2026 am plătit până acum 49 de miliarde de lei numai dobânzi la datoriile din trecut. Și mai avem de plătit alte 11 miliarde de lei.

Apetitul românilor pentru titluri de stat scade

În primele nouă luni ale anului 2026 românii și investitorii, în special fondurile de pensii de la pilonul II, au cumpărat titluri de stat în valoare de 29 de miliarde de lei. Suma pare uriașă, însă este cu 20% mai mică decât finanțarea atrasă de stat în aceeași perioadă de timp în 2025 – adică 36 de miliarde de lei.

Fenomenul are loc în condițiile în care titlurile de stat au crescut în popularitate în ultimii ani datorită dobânzilor foarte ridicate. În 2025, statul a atras suma record de 40,5 miliarde de lei de la populație prin programele Fidelis și Tezaur, reprezentând 17% din totalul împrumuturilor contractate de Guvern pentru a acoperi necesarul de finanțare.

Randamentul titlurilor de stat a fost între 7 și 8% pe an, în funcție de maturitatea la care au fost cumpărate, iar inflația a fost, cel puțin din a doua jumătate a anului, mult mai mare, de aproape 10%. Acum titlurile de stat în lei au un randament cuprins între 6,5 și 7,5%, iar inflația este de 6,6%.

Cum ne văd creditorii după criza politică

„Evident că este mai greu să atragi creditori, investitori în titluri de stat, când ai o criză politică, când nu se știe încotro merg lucrurile, în momentul în care planează această mare umbră a extremismului de dreapta asupra întregii Europe. (…)

Din păcate, ar fi trebuit să ne ținem casa în ordine ca să putem să ne descurcăm cât mai bine cu lucrurile negative care ne afectează din exterior. Noi am făcut haos la noi în țară, iar acum când suntem atacați din toate părțile, nu avem rezerva cu care să încercăm să abordăm problemele acestea. Dar apoi să vorbim de rezolvarea lor”, spune Christian Năsulea.

Scrisoarea neobișnuită de la Moody’s

Deficitul bugetar rămâne cea mai presantă problemă a României. Țara noastră ar trebui să continue politicile de reducere a cheltuielilor bugetare și disciplină fiscală cel puțin până în 2030, când ar trebui să ajungem la un deficit mai mic de 3% din PIB.

Însă contextul intern și cel internațional nu sunt de ajutor, mai ales problemele economice cauzate de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Agenția de rating Moody’s a avertizat cu privire la situația critică în care se află finanțele țării și că rămânem în risc de retrogradare la „junk”.

Avertismentul Moody’s

„România a primit de la agenția Moody’s o scrisoare. Este un lucru necaracteristic pentru o agenție de rating să trimită o scrisoare către statele evaluate în ziua în care se votează în Parlament viitorul Guvern.

Din conținutul acestei scrisori pare că agenția Moody’s ne spune: «Aveți mare grijă, v-au avertizat și celelalte agenții, că tendința social-democraților este de a deschide robinetul cu bani și nu aveți de unde».

Este un avertisment: «Putem să vă retrogradăm și pe parcurs, între calendare, dacă împărțiți bani pe care nu îi aveți în stânga și dreapta în loc să țineți deficitul bugetar sub control, așa cum v-ați asumat».”, este de părere Christian Năsulea.

„Când SUA se împrumută cu 5%, România…”

Deficitul bugetar foarte ridicat ne face mult mai vulnerabili la crizele externe, pe care nu le putem controla. Cel mai bun exemplu este puseul inflaționist global ca urmare a războiului din Iran și a creșterii prețurilor la carburanți. Instabilitatea și incertitudinea la nivel mondial au dus la creșterea dobânzilor pentru toate statele de pe glob, inclusiv SUA.

„Când SUA se împrumută cu 5%, România nu poate să se împrumute cu mai puțin de atât. Vom plăti dobânzi mai mari, dar vom găsi surse de finanțare în așa fel încât să ne continuăm activitatea atât timp cât nu se găsește vreun politician care să facă ceva să ne arunce în afara parametrilor deficitului bugetar.

Este o chestiune foarte greu de gestionat pe final de an pentru că așteptăm să vină bani din PNRR. Unele plăți nici nu ar trebui să le facă statul până nu vede banii în cont, care ar veni pe la jumătatea lunii decembrie. Nu avem marjă de manevră deloc, decât să ne comportăm cu maximă prudență”, este de părere Christian Năsulea.