Pericolul crizei guvernamentale asupra economiei. Negrescu: „Vom plăti cu vârf și îndesat zgomotul politic”

PSD s-a retras de la guvernare, iar premierul Ilie Bolojan a acoperit golul lăsat în urmă de social-democrați cu membri din guvern de la PNL, USR și UDMR. Însă criza politică nu s-a încheiat, ba chiar e la început. Guvernul Bolojan se află într-o luptă contra cronometru pentru a îndeplini reformele din PNRR, a atrage 10 miliarde de euro, a semna contractele din SAFE și a finaliza aderarea României la OCDE. Însă nimeni nu știe ce se va întâmpla în perioada următoare.

Criza politică generată de retragerea susținerii PSD pentru premierul Ilie Bolojan a avut un impact puternic asupra bursei. În primele 48 de ore, companiile de stat listate la BVB au pierdut 10 miliarde de lei din capitalizarea de piață, cele mai afectate fiind Hidroelectrica și Romgaz. Chiar dacă spre sfârșitul săptămânii piața de capital și-a revenit, Hidroelectrica are o valoare mai mică cu 2 miliarde de lei, iar Romgaz a pierdut un miliard de lei.

„Vedem deja deprecieri semnificative pe Bursa de Valori București, care demonstrează faptul că investitorii își pierd încrederea în capacitatea autorităților de la București de a redresa din punct de vedere economic această țară”, este de părere analistul Adrian Negrescu.

Investitorii îl vor pe Bolojan

Cu austeritate sau fără, investitorii și instituțiile financiare internaționale îl percep pe Bolojan ca pe un personaj credibil care poate respecta planul agreat cu Comisia Europeană de reducere a deficitului.

„Orice abatere de la acest parcurs reformist – adică plecarea lui Bolojan din funcție – ar fi percepută negativ de piețe”, spunea Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors, pentru agenția Reuters.
În doar 6 luni cabinetul Bolojan a luat măsuri care au dus la scăderea deficitului ESA de la 9,3% la 7,9%, date confirmate de Eurostat. Deficitul pe primele trei luni ale anului este de 1%, jumătate din cât era pe vremea guvernului Ciolacu II, anul trecut.

Cu toate acestea, costurile austerității au fost foarte mari: inflația a crescut, taxele și impozitele la fel, pensiile și salariile au fost înghețate, puterea de cumpărare a românilor a scăzut, la fel și consumul. România se află în recesiune tehnică, iar speranța pentru 2026 este că vom avea o creștere economică sub 1% pentru al treilea an la rând.

Deficitul, coșmarul României

Deficitul este cea mai mare problemă pe care premierul, oricare o fi el, trebuie să o rezolve. Datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din PIB și guvernul s-a împrumutat, numai în luna ianuarie, cu 2 miliarde de euro. În 2021, înainte de renașterea USL, datoria publică a României era de 49% din PIB, în jur de 570 de miliarde de lei. Astăzi a depășit pragul de 1.100 de miliarde, deci aproape că s-a dublat în cinci ani, din cauza deficitelor excesive.

După ce miniștrii PSD s-au retras din guvern, costul de împrumut al României de pe piețele internaționale a crescut la 7,21%. Creșterea dobânzilor este cauzată atât de instabilitatea politică internă, cât și de factorii externi, precum războiul din Golf. Înainte ca acest război să izbucnească, România se împrumuta la o dobândă de 6,3%.

„Dacă criza politică va lua amploare, vom avea reale probleme de finanțare pentru statul român, iar statul român se va împrumuta mai scump și mai puțin, iar asta va afecta inclusiv modul în care sunt plătite pensiile și salariile.

Dobânzile la credite ar putea să crească ca urmare a acestei instabilități politice, pentru că bineînțeles, încrederea în economia românească va scădea semnificativ în perioada următoare. Riscăm să pierdem miliarde de euro de pe urma acestei crize politice”, explică Adrian Negrescu.

Ce se întâmplă cu cursul leu – euro

O altă preocupare pentru economiști săptămâna aceasta a fost cursul leu-euro. Leul, considerat supraevaluat cu aproximativ 10-20%, aproape a ajuns la un curs valutar de 5 lei și 10 bani pentru un euro înainte ca PSD să anunțe retragerea susținerii politice pentru premier.

În ultimele zile cursul leu – euro a început să scadă, însă pericolele sunt în continuare mari pentru economia românească. Asta pentru că România este extrem de vulnerabilă la aceste șocuri, iar anul trecut am avut un deficit al balanței comerciale de peste 32 de miliarde de euro. Toate aceste importuri, pe care le aducem în țară cu valută, se vor scumpi dacă leul își pierde din valoare.

„Gândiți-vă la cursul euro, care dacă va începe să crească ca urmare a intrării în piață a speculatorilor, ne putem trezi cu prețuri și mai mari decât în prezent. Tot ceea ce consumăm în proporție de 70-80% vine din import și cumpărăm cu euro atât mâncare cât și îmbrăcăminte, încălțăminte, electronice. Dacă cursul euro va crește, cu siguranță o vom simți în portofel”, spune Negrescu.

Criza politică ar putea avea efecte asupra indicatorilor macroeconomici ai României, precum balanța comercială, creșterea economică, inflația, dobânda, expansiunea monetară și viteza de rotație a banilor, spune profesorul universitar de economie Cristian Păun.

Ce pățim dacă pierdem PNRR și ajungem „junk”

Cel mai negru scenariu pentru țara noastră ar fi pierderea a 10 miliarde de euro, fonduri europene din PNRR, alături de retrogradarea ratingului suveran al României la „junk”, adică nerecomandat investițiilor.

„Dacă toate acestea se întâmplă și este foarte probabil să se întâmple, cursul va ajunge lejer la 6-7 lei pe un euro. Pentru că el acum este supraevaluat”, spune profesorul de la ASE într-o postare pe Facebook.

Nicușor Dan a încercat în ultimele zile să liniștească piețele și să transmită că partidele pro-europene, chiar dacă sunt certate și liderii nu se înghit între ei, vor coopera la nivel parlamentar pentru a îndeplini jaloanele restante din PNRR și OCDE. Totodată, până la finalul lunii mai trebuie semnate și contractele din SAFE, în valoare de 16,7 miliarde de euro.

„Dacă guvernul cade, dacă autoritățile nu vor fi capabile să pună în practică reformele asumate, riscăm să pierdem acești bani, iar asta ne va afecta puternic întreaga economie, nu doar încasările statului.

Această criză politică riscă să ducă la o scădere semnificativă a încrederii în economia românească, iar asta se traduce prin înghețarea investițiilor făcute de companiile private, printr-o scădere economică pe care o vom resimți cu toții și printr-un val de inflație suplimentar celui generat de criza din Orientul Mijlociu.

Dacă euro va crește, dacă dobânzile vor crește, ca urmare a acestei crize politice, mi-e teamă că, din păcate, cu toții vom plăti cu vârf și îndesat acest zgomot politic care riscă să ducă România înspre categoria țărilor nerecomandate investițiilor”, spune analistul Adrian Negrescu.