Emil Constantinescu a fost prima speranță a politicii românești pentru prima funcție în stat. Constantiescu și CDR-ul au arătat prima dată că poate exista alternanță la guvernare și președinție, la final de 1996. Iar spre deosebire de Nicușor Dan, Emil Constantinescu și-a conservat procentele.
Conform datelor prezentate de politologul Dan Pavel într-un material din Sfera Politicii („Performanța coaliției? Rămînerea împreună”), în 1999, după un an Emil Constantinescu avea o încredere de 53%, potrivit unui sondaj CURS. Scăderea era lentă. De exemplu, conform aceleiași surse, în martie 1997, la trei luni de la preluarea mandatului, Constantinescu avea încredere de 57% (sondaj Metro Media Transilvania). Constantinescu plecase de la 50% încredere în noiembrie 1996, când au avut loc cele două tururi ale prezidențialelor.
Citește și: ANALIZĂ Partidul obscur care plătește pe consultanță mai mult decât PSD și PNL. Sute de mii de euro pe an
Traian Băsescu a fost ales în decembrie 2004 ca președinte. A plecat de la o încredere de peste 60%. De exemplu, în februarie 2005, Traian Băsescu se bucura de încrederea a 63% dintre români (potrivit IMAS).
După nouă luni de la preluarea mandatului, conform unui sondaj IMAS din perioada 9-16 septembrie, Traian Băsescu se bucura de încrederea a doar 48% dintre români.
Deși cu un mandat cu numeroase controverse și asocieri, Traian Băsescu s-a menținut la o încredere de aproape 50%. În ianuarie 2009, cu câteva luni înainte de realegere, avea 49,9%. În ciuda nenumăratelor clinciuri, Băsescu a reușit să strângă suficiente voturi cât să învingă alianța între PSD și PNL, în timp ce șeful statului avea în spate doar PDL-ul.
Încredere mare în Iohannis și după un an
Succesorul lui Băsescu, Klaus Iohannis, a plecat în mandatul prezidențial cu o încredere de 60%, după cum arăta INSCOP Research, în decembrie 2014.
Primul an al lui Klaus Iohannis a fost foarte bun din punctul de vedere al păstrării electoratului. 59,8% era încrederea de care se bucura Klaus Iohannis în decembrie 2015, la doar o lună de la Colectiv, dar și un an de la începerea mandatului. Iohannis era și beneficiarul unei mici creșteri față de septembrie 2015.
Nicușor Dan, doar 27%
Actualul președinte al României, prin poziționările sale pe teme politice, justiție și în politica internațională, a scăzut mult față de alți șefi de stat, într-o perioadă de aproape un an. Nicușor Dan a preluat mandatul la final de mai. Primul sondaj INSCOP, din 2 iunie, îl dădea pe Nicușor Dan la 47%. Era în luna de miere.
Pe de altă parte, în martie 2026, la aproximativ zece luni de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a ajuns la 27%. Iar de la ultimul sondaj INSCOP Research Nicușor Dan a mai luat decizii (cum a fost numirea procurorilor șefi de la parcchete sau ultimul interviu public) care i-au nemulțumit mai ales pe cei din bulele care și-au pus încrederea în aceștia.
Pentru că sprijinul său a venit din partea electoratelor USR, PNL și UDMR, cu precădere, iar mai puțin de la PSD. Social-democrații au evitat să-i acorde un sprijin asumat, fiind doar câteva persoane care s-au poziționat pro-Nicușor Dan.
Cu o încredere și mai mică este Nicușor Dan în ultimul sondaj al Agenției de Rating Politic, prezentat de Cotidianul. Potrivit studiului sociolog, Nicușor Dan are o cotă de încredere de 24,2%.
