PUNCTUL ROȘU ÎN SĂNĂTATE Cum se pot întoarce împotriva medicilor sfaturile pe care le dau pacienților pe WhatsApp. Ce spune Cătălina Bordianu-Calangiu, avocat specializat în drept medical, malpraxis și etică medicală

„Știm foarte sigur că acest drum a fost pavat numai cu intenții bune. În sensul în care toată lumea și-a dorit să fie mai aproape de pacienții săi, să furnizeze o informație care într-un timp oficial poate ar fi durat câteva zile sau chiar săptămâni și cumva, dintr-o insuficiență a sistemului legată de timp, comunicare și înțelegere și de nevoia de a fi cât mai aproape de pacient s-au găsit tot felul de scurtături și iată că această formă de comunicare prin w app, telegram sau tot felul de alte mijloace de comunicare la distanță cumva din satisfacția pacientului s-a continuat perpetuarea unor vulnerabilități. 

Când vorbim de vulnerabilități pentru medici deja este ceva rău, oricum medicii sunt extrem de vulnerabili în momentul de față, practica medicală traversează o criză a încrederii, a relației oneste între medic și pacient, și atunci la aceste lucruri se suprapun și toate vulnerabilitățile de a transmite date cu caracter personal, pe tot felul de rețele care nu sunt criptate, și care pot oricând să fie sparte”, spune avocatul la Punctul Roșu în Sănătate. 

Utilizarea pe platforme nesigure a informațiilor care au legătură cu actul medical e total diferită față de ce se întâmplă pe o rețea de telemedicină unde datele personale sunt securizate și unde sunt anumiți pași de îndeplinit, spune Cătălina Bordianu-Calangiu.  

„E o mare confuzie în momentul de față când spunem, că, uite, facilităm actul medical asimilând transmiterea de informații, comunicarea de date cu caracter personal, absolut vulnerabil prin tot felul de platforme nesigure ca un înlocuitor al platformelor de medicină care sunt securizate, în care pacientul trebuie să-și exprime un consimțământ explicit, unde e foarte bine reglementat ce se întâmplă cu datele respective. 

Uite, de exemplu, ai primit un rezultat la o investigație imagistică, și ai trimis-o medicului, și medicul se uită rapid și poate să piardă din vedere un element important în interpretarea rezultatului, sau analize, sau fotografii care pot fi redirecționate sau transmite o opinie medicul și este luată ca și consult și pe urmă pacientul se duce la un consult clinic adevărat, medicul cunoaște alte informații, vede pacientul fizic, face consult clinic și îi dă un alt diagnostic și pe urmă el se îndreaptă împotriva celui care i-a scris într-o stare de urgență ceva ce se presupune că ar putea să aibă și îi spune, tu ai greșit, este malpraxis, o să te dau în judecată”

Comunicarea în afara programului medicilor. Când pacienții invadează viața personală a medicilor. Ce spune despre acest fenomen Cătălina Bordianu – Calangiu. 

„Corect ar fi să înțelegem că indiferent cum comunicăm cu un medic, relația aceasta rămâne una profesională. Dacă tu mă suni la 9 seara să mă întrebi, uite, știu că ești bolnavă, știu sigur că am să-ți răspund că mă întrebi de sănătate și nu ai să-mi ceri un sfat juridic, la fel este și cu medicul. Sigur că aceasta ar trebui să fie o limită impusă de moralitatea și valorile noastre ca și pacienți, să fie de la sine înțeles că dacă medicul nu mai este în program fizic, înseamnă că nu mai este disponibil nici pe telefon, are dreptul la viața lui privată. 

Împingem aceste limite dincolo de relația profesională și ni se pare că ar trebui să fie la dispoziția noastră oricând suntem noi confruntați cu o dilemă. 

Am asistat mulți medici la Colegiul Medicilor care au primit sesizări legate de această chestiune, că am sunat medicul la 8 seara și nu mi-a răspuns, sau l-am sunat de 10 ori în timpul programului pe telefonul personal și nu mi-a răspuns, iată că, în ciuda faptului că suntem martorii unui progres tehnologic excepțional în medicină, e nevoie să se resimtă prezența instituirii unor reguli de conduită, deși medicina a evoluat foarte mult pare că relația medic – pacient involuează proporțional cu progresul”. 

Alte declarații importante făcute la Punctul Roșu în Sănătate. Este nevoie de norme metodologice pentru aplicarea telemedicinei, spune Cătălina Bordianu – Calangiu. 

“Este nevoie de norme metodologice care să detalieze fiecare act medical care poate să fie realizat prin intermediul telemedicinei pentru că este nevoie de reglementarea protecției unității medicale care asigură acest serviciu și a medicilor care acordă forma aceasta de a acorda consultații.  

Noi avem încă în codul de deontologie această obligație a medicilor, consultul efectiv să se realizeze fizic. Telemedicina este o soluție bună în momentul de față pentru pacienții cronici, pentru pacienții existenți în lista medicului, pe care îi cunoști, în general pentru mici modificări de doze de tratament, pentru monitorizare, dar în niciun caz pentru un debut al relației nu este suficientă telemedicina”. 

Când răspunde spitalul, când răspunde un anumit medic atunci când pacientul ia o infecție intraspitalicească? 

„Noi știm că legea 95 ne spune clar că unitățile medicale sunt cele care răspund pentru infecțiile asociate actului medical. Prin articolul 166 spitalul garantează că pacientul va avea toate condițiile de igienă legate de investigația sa, tratamente, pe durata spitalizării. A apărut Ordinul 1101/ 2016, este actul reper pentru infecțiile asociate actului medical în care s-a gravat cumva răspunderea legată de infecții extinzându-se și pentru medici, indiferent de specialitatea acestora, și ei pot deveni răspunzători de contractarea unei infecții asociate actului medical pe durata spitalizării, în condițiile în care nu respectă protocolul. Ordinul spune ce să facă: să recunoască semnele clinice ale infecției, să solicite consult epidemiologic. 

Cum pot fi demonstrate aceste lucruri când ajungi în instanță cu un astfel de caz?

Noi avem o decizie dată de Înalta Curte dată în 2020 care spune că singura situație în care unitatea medicală nu răspunde pentru infecția asociată actului medical este dacă a făcut screening acelui pacient la trimiterea în unitate și el era purtător de acel tip de agent patogen. 

Pentru celelalte ar trebui să răspundeți (n.red. ICCJ, despre spitale) în măsura în care nu puteți să faceți această dovadă. Dacă nu poți să faci dovada asta e o prezumție absolută că l-a luat din unitatea medicală. Asta e o faptă ilicită ușor demonstrabilă, în expertizele medico-legale se stabilește, știm ce agenți sunt asociați asistenței medicale, problemele încep cu legături de cauzalitate, în ce măsură pacientul se poate autoinfecta, adică găsim tot felul de situații care până la urmă nu fac decât să decredibilizeze în continuare sistemul medical. 

Trăim într-o societate în care avem o cultură a erorii,oricât de mult bine ai făcut pe lumea asta, dacă ai făcut o singură greșeală vei fi redus la acea greșeală, asta distorsionează conduita socială și în relațiile de prietenie, și în relațiile dintre profesioniști. Un medic cu o carieră de 30 de ani care greșește odată este expus în media, eu nu spun să nu se vorbească despre erori dar nu din perspectiva vinovatului și a arătatului cu degetul”. 

„Ne spune managementul calității serviciilor în sănătate: cu cât un sistem va raporta mai multe erori și mai multe nereguli cu atât este un sistem mai de încredere. Pentru că, în primul rând știe să le recunoască, în al doilea rând vrea să învețe din ele”, spune Cătălina Bordianu. 

Dușmanul sistemului – un sistem de marketing care depășește așteptarea pacienților: 

„Avem un avatar al pacientului care nu mai vine că…mă doare x, y și z, el vine deja suprainformat, merge la o clinică pe care o urmărește pe toate rețelele de socializare, caută cazuri care sunt similare cu ale lui, și deja vine cu o așteptare setată. Pacientul din ziua de astăzi trăiește într-o lume a certitudinilor. Ori medicina, oricât de performantă ar fi, nu lucrează cu certitudini. 

Doar că există specialități medicale în care s-a insinuat latura estetică, scopul estetic al unei intervenții, ceea ce transformă de fapt pacientul într-un consumator. 

Pacientul vine cu o așteptare și conflictele cele mai multe,99,9% dintre conflicte se nasc în legătură cu niște așteptări nerealiste ale pacientului. Ceea ce face social media și ceea ce face un marketing medical neresponsabil este fix acest lucru. Setează o așteptare nerealistă pe care medicul nu o poate invalida de la început pacientului și dacă o invalidează pacientul spune „ce prost ești, că am mai fost și la altă clinică și mi-a spus că se poate””, spune Cătălina. 

O lege a drepturilor medicilor, necesară. Medicii sunt extrem de dezorientați în drepturile pe care le au, spune Cătălina Bordianu la Punctul Roșu în Sănătate. 

„Pacienții s-au apropiat mai mult de avocați decât medicii. Și asta se vede. Au devenit mai conștienți de drepturile lor. Avem o lege a drepturilor pacienților și nu avem o lege a drepturilor medicilor. Un medic apelează la avocat numai când mai sunt vreo trei zile, înainte să formuleze întâmpinare când e dat în judecată, nu de prevenție, nu de informare, nu de înțelegere, nu de orientare. Coordonăm sute de dosare de malpraxis și medicii sunt extrem de dezorientați în drepturile pe care le au”.