Statul român pierde anual în jur de 14 miliarde de lei pe subvenții pe care le acordă companiilor neprofitabile. Cele mai mari subvenții ajung la Tarom, Metrorex și CFR Călători. Însă nu acestea vor fi companiile închise. În primă fază, cea mai cunoscută companie care va intra în faliment și va fi lichidată este CFR Marfă.
Vicepremierul pentru reformă, Oana Gheorghiu, a anunțat care sunt companiile de stat pentru care cea mai bună soluție este „ieșirea ordonată din portofoliu”, adică închiderea lor completă. Vorbim despre companii care ar trebui să activeze în domeniul energiei și transportului feroviar: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR-ILRU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA. De multe dintre ele, majoritatea oamenilor nu au auzit niciodată.
„Unele sunt în insolvență, unele nu mai au activitate și înregistrează pierderi, costuri. Orice companie care există pe hârtie consumă bani în realitate. Lucrul acesta (închiderea lor n.r.), statul român nu l-a făcut până acum. Nu s-a uitat în portofoliu, să vadă ce are, de ce are și ce face cu ele”, a declarat Oana Gheorghiu.
22 de companii de stat au intrat în această analiză. Companiile au datorii de 4,2 miliarde de lei la buget și pierderi de 1,1 miliarde.
Companii în faliment sau sinecuri
Compania de stat Electrocentrale Grup, aflată în subordinea Ministerului Energiei, a luat naștere „prin divizarea parțială a Termoelectrica SA”, se arată pe site-ul companiei. Are 32 de angajați, a avut o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei și a înregistrat pierderi de 3,4 milioane de lei în 2024, cel mai recent an cu date financiare pentru companie. Rolul companiei ar trebui să fie producerea și furnizarea de energie electrică, având în vedere că are în proprietate un parc fotovoltaic în comuna Chițcani, județul Brăila. În realitate, în loc de companie de energie, Electrocentrale funcționează ca o agenție imobiliară, deoarece face mai mulți bani din închirierea clădirilor pe care le deține.
Are cinci membri în consiliul de administrație, unul dintre ei fiind Sorin Chiriță, care a fost și șeful SAPE, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie. Conform declarației de avere din 2024, Chiriță a încasat doar 6.300 de lei indemnizație de la Electrocentrale Grup, pe lângă cei 100.000 de lei de la Autoritatea pentru Digitalizarea României SE, 20.500 lei de la ADIZMB, 5.000 de lei de la Camera de Comerț Industrie și Navigație Constanța, 56.000 de lei de la Banca Mondială, 19.000 lei de la Romelectro și 6.500 lei de la Fundația Maria.
Întorcându-ne la Electrocentrale, compania de stat care urmează să dispară, ea este condusă de Laura Radu. Conform declarației de avere din 2025, directoarea a încasat aproape 36.000 de lei de la Autoritatea pentru Digitalizarea României și 54.000 lei de la Electrocentrale Grup. Conform CV-ului, a absolvit Facultatea de Drept și a lucrat la un birou notarial din Tecuci, apoi la unul din Capitală. A fost consilier juridic la Primăria Comunei Țepu, iar ulterior la Autoritatea pentru Digitalizarea României. ADR este o instituție vitală pentru administrarea fondurilor europene care intră la noi în țară și gestionează miliarde de euro anual. A fost condusă în ultimii ani de liberali.
Directorii nici nu știu ce se va întâmpla
Contactată de Cotidianul.ro, Laura Radu spune că nu are informații legate de încetarea activității companiei Electrocentrale Grup.
„Înțeleg că a fost publicat un raport pe internet, vreau să-l caut să-l citesc și eu să văd care sunt cauzele care au condus la această decizie a guvernului. La fel cum a menționat și doamna vicepremier, problema majoră este că Electrocentrale Grup nu-și realizează obiectul de activitate. Avem un parc fotovoltaic în comuna Chițcani, județul Brăila. Nu știm care este decizia finală, din ce am înțeles eu din conferința respectivă, la momentul actual nu au decizia finală în ceea ce privește societatea noastră”, a declarat directorul Electrocentrale Grup, Laura Radu.
Directoarea spune că are în subordine o companie care se „autofinanțează” cu ajutorul unor active imobiliare preluate după închiderea companiei Termoelectrica, pe care le închiriază. Laura Radu a fost la Guvern, unde a participat la o ședință în care a prezentat situația financiară a companiei, însă nu i s-a comunicat o decizie finală.
Din ianuarie 2025 până la finalul anului a fost director general provizoriu, iar acum este director general cu contract de mandat.
„Am fost consilier juridic în cadrul acestei companii și în momentul în care s-a vacantat postul de director general am aplicat alături de alți colegi. Am luat mandatul”, spune Laura Radu, care este membră în PNL, dar nu are nicio funcție de conducere.
Se închid societăți de care nimeni nu a auzit
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că unele companii au trecut mult timp sub radarul ministerelor și că odată ce a fost format acest post de „vicepremier pentru reformă”, unele ministere au descoperit ce fel de companii și agenții au în subordine.
Spre exemplu SAAF, Societatea de Administrare Active Feroviare, care are ca obiect principal „activitatea de administrare a excedentului de active corporale și necorporale, preluat ca urmare a reorganizării SNCFR”. La finalul anului 2024 a intrat în insolvență. Compania a înregistrat în ultimii ani venituri de câteva sute de mii de lei și ori a ieșit pe zero, ori a înregistrat pierderi.
Înainte să rămână fără angajați, compania a avut un director general și membri în consiliul de administrație. Ultimul director al SAAF, Șes Genoveva Caribda, încasa un salariu anual de 107.000 lei, conform declarației de interese. Fosta directoare spune că nu poate da un punct de vedere legat de decizia Guvernului de a închide SAAF deoarece ar fi semnat un contract de confidențialitate.
Societatea este în insolvență și nu mai are angajați, ci doar un administrator judiciar însărcinat cu lichidarea tuturor activelor.
„Ea este pe cale să se închidă, este în procedură de închidere. Se vor vinde activele societății în vederea acoperirii creanțelor, datoriilor pe care le are societatea în acest moment, și după ce se achită o parte sau întreaga datorie, societatea va fi închisă”, a explicat, pentru Cotidianul, Gabriel Iorgulescu, administratorul judiciar al SAAF.
Companii cu datorii imposibil de recuperat
Planul vicepremierului Oana Gheorghiu este de a pune pe repede înainte închiderea companiilor care se află în insolvență ca statul român să recupereze datoriile pe care acestea le-au strâns de-a lungul timpului. Însă, din păcate, situația este mult mai complicată.
„Nu are cum să grăbească doamna vicepremier acest proces de lichidare, pentru că există o procedură care trebuie urmată, prevăzută de legea insolvenței. Trebuie recuperate creanțele, trebuie valorificate activele, și oricât ne-am dori, noi nu putem avea controlul acestor lucruri. Spre exemplu, un activ îl poți vinde într-o lună sau în doi ani, că nu are căutare și nu și-l dorește nimeni. O societate se închide, se radiază, în momentul în care nu mai are active, nu mai are bani de recuperat, toate conturile sunt închise.
Ca să vinzi, de exemplu, un canton… cantonul, nu știu dacă știți ce este, sunt acele clădiri aproape părăsite care se află pe marginea liniilor de cale ferată în care stăteau niște operatori să tragă de macaz. Genul acesta de active… nu prea vrea să le cumpere nimeni, că nu are nimeni ce să facă cu ele. O astfel de clădire nici nu poți să o demolezi. Situația este mult mai complexă decât să zici: «Închidem!» și gata”, a explicat Gabriel Iorgulescu.
