Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au dispus condamnarea inculpatului la 19 ani de închisoare. Potrivit acuzării, cauza vizează fapte de escrocherie în proporții deosebit de mari, spălare de bani și crearea și conducerea unei organizații criminale, pentru care procurorii au solicitat o pedeapsă de până la 25 de ani de detenție.
Acțiunea civilă depusă de Ministerul Finanțelor a fost acceptată integral, fiind dispusă încasarea din conturile lui Plahotniuc a peste 60 de milioane de dolari.
Sentința este cu drept de apel la Curtea de Apel Centru. Pe parcursul procesului, Vlad Plahotniuc a respins acuzațiile și a pledat nevinovat, iar avocații au cerut achitarea. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la instanța de apel.
„Nu ne așteptam la o altă decizie”: Reacția apărării lui Vladimir Plahotniuc la sentința de 19 ani
Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a reacționat după pronunțarea sentinței prin care fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, declarând că verdictul era previzibil în contextul modului în care s-a desfășurat procesul, relatează TVR Moldova.
Avocatul Lucian Rogac a afirmat că echipa de apărare va contesta hotărârea, subliniind că nu a fost surprinsă de decizia instanței. „Nu ne așteptam la o altă decizie, ori, așa cum s-a desfășurat întregul proces de judecată, cu grave încălcări și abateri, am primit și un rezultat pe măsură”, a declarat acesta.
Totodată, Rogac a reiterat că sentința este, în opinia apărării, „profund ilegală” și nu se bazează pe probe, ci pe o „construcție acuzatorială fabricată”. Avocatul susține că procesul ar fi fost marcat de abateri procedurale și de presiuni externe asupra instanței.
„Ne dăm seama că, încă din momentul în care domnul Plahotniuc a revenit în țară, s-a exercitat o presiune enormă din partea politicului asupra instanței de judecată”, a mai spus acesta, adăugând că declarațiile unor oficiali de rang înalt ar fi influențat percepția asupra cazului.
Detalii (indirecte) din sentința fostului director adjunct al SIS Alexandru Balan, găsit vinovat de tentativă de divulgare a secretului de stat
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, condamnat pentru divulgarea secretului de stat, a început să fie cercetat penal în R. Moldova cu circa o lună și jumătate înainte de a fi reținut în România. Judecătoria Chișinău a publicat marți, 21 aprilie, sentința pronunțată la prima și singura ședință din dosar. Documentul nu include detalii din dosar, ci doar ce a hotărât judecătorul Denis Guzun, așa cum cauza a fost examinată în ședință închisă, relatează ZDG.md.
Potrivit sentinței, corpurile delicte sunt două documente ale SIS. În plus, în privința lui Balan a fost aplicat arestul preventiv începând din data de 15 aprilie, când sentința a devenit definitivă.
ZdG a constatat că ordonanță de începere a urmăririi penale in rem (cu privire la faptă, n.r.) a fost emisă pe 21 iulie 2025. Abia la 5 septembrie, cu trei zile înainte de a fi reținut în România pentru că ar fi divulgat informații secrete către KGB-ul Belarusului, în R. Moldova au fost autorizate percheziții domiciliare, care au avut loc în aceiași zi cu reținea. Anterior, procurorii nu au anunțat public despre existența dosarului.
Amenințări de la Moscova: „Rusia va face tot posibilul pentru apărarea cetățenilor săi din Transnistria”, spune Șoigu
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat într-un interviu acordat cotidianului rusesc „Komsomolskaia Pravda” că Moscova va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetățenilor săi din Transnistria, relatează jurnal.md.
„Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare și va recurge la toate metodele disponibile pentru a-i proteja (pe cetățenii ruși din Transnistria) în conformitate cu Constituția Federației Ruse, a declarat Serghei Șoigu.
Șoigu, fost ministru al apărării, ai cărui foști adjuncți au fost toți închiși pentru corupție, potrivit presei ruse, a spsu că aproximativ 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în regiunea transnistreană și că „interesele și siguranța lor sunt în prezent amenințate de acțiunile nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”.
Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău, care au obținut sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru importul de gaze, că șantajează regiunea prorusă în domeniul energetic. „Chișinăul (…) permite furnizarea de gaze pe malul stâng însă doar pentru a acoperi nevoile sociale de bază, în rest încearcă să impună un tarif prohibitiv. Acest lucru nu poate fi calificat decât drept șantaj și o încercare de intimidare”, a subliniat el. Cu toate acestea, autoritățile din Transnistria au fost cele care au refuzat anul trecut ajutorul UE pentru a putea primi gaze rusești, notează EFE.
Șoigu a mai subliniat că retorica autorităților Republicii Moldova cu privire la Transnistria „seamănă din ce în ce mai mult cu declarațiile autorităților ucrainene despre Donbas în 2014”, anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea și a trimis paramilitari pentru a întări mișcarea separatistă din estul Ucrainei, pe care a invadat-o opt ani mai târziu.
Bloggerii militari ruși, supărați din nou pe Republica Moldova pentru colaborarea cu NATO
Bloggerii militari ruși acuză din nou Republica Moldova că se militarizează și că reprezintă o poartă de acces pentru ajutorul militar pentru Ucraina, relatează RFI. De data asta, ca dovadă, prezintă povestea unei firme de la Chișinău. Numai că aceasta dezvoltă drone de supraveghere.
Bloggerii militari ruși sunt o componentă importantă a războiului informațional rusesc. Au o influență mare în rândul ofițerilor ruși de rang înalt. Prin urmare, reușesc să se facă auziți și la Kremlin.
Ideile care sunt transmise de acești bloggeri pe canalele lor sunt apoi transformate în teze informaționale. Sunt comunicate cutiilor de rezonanță din diferite țări europene, inclusiv din România. Așa ajung să fie promovate de diferite conturi de pe rețelele de socializare. Se transformă în ceea ce obișnuim să numim narative rusești ale vocilor pro-ruse din România.
Desigur, cine a citit ce scriu bloggerii militari ruși a văzut narativele rusești prima dată acolo. Apoi, după ceva vreme, le-a auzit în limba română și la București. Ca să arate că nici vorbă de o influență rusească, pentru asta există un alt narativ, că vedeți ruși peste tot.
Unul din narativele care reapare frecvent pe aceste bloguri are legătură și cu Republica Moldova. Este despre cum se militarizează Chișinăul cu ajutorul NATO, devenind astfel un pericol pentru Rusia.
2028 sau 2030? Precizările Cristinei Gherasimov despre anul în care R. Moldova ar putea adera la UE
Republica Moldova își propune să devină stat membru al Uniunii Europene în 2030, însă pentru atingerea acestui obiectiv autoritățile trebuie să finalizeze negocierile și să semneze tratatul de aderare până în 2028, astfel încât statele membre să aibă timp să îl ratifice, relatează TVR Moldova. Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat că diferența dintre cei doi ani vehiculați în spațiul public ține de procedurile tehnice obligatorii la nivel european.
„2030 este anul pe care ni-l am propus ca țară să fim pregătiți pentru a adera la Uniunea Europeană. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Republica Moldova trebuie să semneze tratatul de aderare împreună cu toate cele 27 de state membre, după care urmează procesul de ratificare. Până fiecare din cele 27 de state membre nu ratifică tratatul de aderare Republica Moldova nu poate deveni stat membru al Uniunii Europeane”, a declarat Cristina Gherasimov în cadrul unei emisiuni de la TVR.
Marta Kos: Moldova și Ucraina conduc cursa reformelor pentru UE, iar Chișinăul e pe primul loc
Republica Moldova și Ucraina conduc detașat cursa reformelor pentru aderarea la Uniunea Europeană, înregistrând cele mai mari rate de implementare a standardelor comunitare dintre toate statele candidate, relatează IPN.md. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în cadrul unei reuniuni cu membrii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, transmite IPN.
Marta Kos a menționat că Moldova înregistrează o rată de implementare a reformelor de 93%, fiind urmată de Ucraina, cu 87%. Aceste cifre plasează cele două state mult înaintea altor candidați pentru aderare, cum este cazul Serbiei, care se află pe ultimul loc cu un progres de doar 30%.
Totodată, comisara a calificat performanța autorităților de la Kiev drept una excepțională, având în vedere că reformele sunt realizate în timp ce țara luptă pentru supraviețuire sub bombardamente. În pofida progresului accelerat, oficialul european a temperat așteptările privind un calendar foarte scurt pentru aderare, precizând că anul 2027, termen menționat anterior de președintele Volodimir Zelenski, este imposibil.
Republica Moldova inițiază actualizarea Protocolului de readmisie cu România
Republica Moldova inițiază actualizarea Protocolului semnat cu România privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală. Decizia a fost aprobată astăzi de Guvern, relatează Radio România Chișinău.
Actualizarea are un caracter tehnico-juridic și urmărește adaptarea cadrului existent la realitățile instituționale și operaționale actuale, precum și la evoluțiile recente ale cooperării transfrontaliere dintre autoritățile celor două state, transmite Moldpres
Modificările propuse vizează actualizarea autorităților competente implicate în procedurile de readmisie, extinderea posibilității de aplicare a procedurilor prin toate punctele de trecere a frontierei comune, inclusiv cele nou instituite, precum și clarificarea și simplificarea mijloacelor de probă privind stabilirea cetățeniei persoanelor supuse readmisiei.
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că în prezent, cadrul existent în domeniul readmisiei nu mai reflectă pe deplin modificările intervenite în organizarea autorităților competente și în practicile de cooperare transfrontalieră.
Dodon se laudă că i-ar fi spus în față lui Putin că el e „pro-moldavskii politic” și așteaptă ca R. Moldova să intre într-o CRIZĂ profundă, pentru a o debarca pe Maia Sandu ți PAS de la guvernare: „O să le iasă pe ochi…”
Socialistul Igor Dodon, cercetat penal în mai multe dosare, susține că i-ar fi spus frac în față lui Vladimir Putin că dânsul nu este policitian „pro-rus”, ci „pro-moldavski”, iar acest lucru îl va readuce la guvernare. În același timp, Dodon anticipează o criză profundă în R. Moldova, în urma căreia va ajunge la guvernare, în locul Maiei Sandu și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui podcast al lui Gheoprghe Gonța, relatează Ziarul Național.
„Eu lui Putin i-am spus că nu sunt „pro-rosiiskii politic”, dar „pro-moldavskii”. Da, la anumite etape interesele noastre coincid, dar eu sunt „pro-moldavskii”. Niciodată nu voi fi pro-rus, la fel cum nu voi fi nici pro-european”, a menționat Dodon.
Deși așa-zisul bloc patriotic al comuniștilor și socialiștilor a suferit o înfrângere zdrobitoare la parlamentarele din toamna anului 2025, inclusiv în nordul R. Moldova, Dodon e convins că oamenii de acolo îl susțin.
UE prelungește sancțiunile împotriva lui Șor, Plahotniuc, Guțul și altor agenți de influență ruși care au țintit destabilizarea R. Moldova
Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva a 23 persoane fizice și cinci entități, inclusiv condamnatul fugar Ilan Șor, oligarhul Vlad Plahotniuc sau actualul bașkan al Găgăuziei, condamnat la închisoare, Evghenia Guțul, au fost prelungite cu încă un an, până pe 29 aprilie 2027. Decizia a fost anunțată de Consiliul UE într-un comunicat, relatează Deschide.md.
Măsurile punitive ale UE sunt direcționate împotriva celor responsabili de acțiuni de destabilizare și amenințare a suveranității și independenței R. Moldova.
Cei incluși în regimul de sancțiuni al UE sunt supuși înghețării activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziție a fondurilor sau resurselor economice pentru aceștia, direct sau indirect. În plus, persoanele fizice înscrise pe listă sunt supuse unei interdicții de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile statelor membre ale UE.
