Atac la von der Leyen: guvernare autoritară și zero rezultate

Charles Michel, fost președinte al Consiliului European, o acuză pe Ursula von der Leyen de derivă autoritară

Atac la von der Leyen: guvernare autoritară și zero rezultate

Sursă foto - EPA/RONALD WITTEK

Charles Michel, fost președinte al Consiliului European, o acuză pe Ursula von der Leyen de derivă autoritară

Clădirea Comisiei Europene din Bruxelles a fost acoperită cu mesajul „Protejați ceea ce contează: democrația noastră”. Comisia condusă de Ursula von der Leyen promovează democrația și libertatea de exprimare și se poziționează explicit ca o alternativă la sistemele autoritare.

Charles Michel, fost președinte al Consiliului European între 2019 și 2024, lansează o acuzație instituțională care intră în contradicție cu campania Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a subminat structura de luare a deciziilor a Comisiei. În practică, comisarii nu mai au niciun rol, deși, potrivit tratatelor UE, ei sunt de fapt organismul care ia deciziile, nu președintele Comisiei.

Von der Leyen își înțelege greșit funcția

„Există o guvernare super autoritară”, a declarat Charles Michel, cu referire la activitatea Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen. „Comisarii nu mai au absolut niciun rol”, a spus belgianul Michel, într-un interviu pentru Brussels Times.

Eroarea fundamentală, în viziunea sa, este o înțelegere greșită a funcției. „Ea ar trebui să lucreze la apărarea pieței unice. Nu s-a făcut nimic. Ar trebui să lucreze la piețele financiare. Nu s-a făcut nimic”, spune el. ”În acest domeniu, rezultatul este zero, iar asta este o tragedie”. ”Sunt sever, pentru că am văzut asta din interior.”

„Am propria mea opinie despre personalitatea ei și nu este intenția mea să fac astăzi un comentariu despre personalități. Dar vă pot spune: niciodată în trecut nu m-am confruntat cu un asemenea nivel de dificultate în ceea ce privește colaborarea cu un coleg. Niciodată. Nu este vorba despre personalitate. Este vorba despre esența proiectului european”, spune Michel.

Atac la adresa celei mai influente publicații de la Bruxelles

Relația dintre Michel si președinta Comisiei s-a deteriorat la summitul din iulie 2020. Atunci, liderii UE au convenit asupra pachetului de ajutor pentru pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro. A urmat așa-zisa „Sofagate”, în aprilie 2021. Ambii se aflau la Ankara, pentru un summit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Sunt conduși într-o încăpere unde există doar două fotolii impunătoare, dintre care unul era clar destinat lui Erdogan. Michel se grăbește să ocupe celălalt. A lăsat-o pe von der Leyen uimită, ezitând înainte de a se așeza pe o canapea, părând astfel marginalizată.

La acea vreme, Der Spiegel afirma că el era implicat într-o „luptă grotescă pentru putere” cu Ursula von der Leyen. Michel evidențiază în mod special Politico (deținut de Axel Springer). „Din păcate, există o publicație influentă în această bulă, numit Politico, care acționează sistematic ca un agent de destabilizare, folosind bârfe pentru a încerca să mă pună în defensivă”, spune el.

O nouă polemică iscată de Ursula von der Leyen

Pe 22 aprilie, la doua zile după interviul de mai sus, Charles Michel a avut ocazia să mai lanseze un nou atac la adresa președintei CE. Charles Michel a criticat declarațiile lui von der Leyen despre Turcia. Referindu-se la extinderea UE, ea a spus: „Trebuie să reușim să întregim continentul european astfel încât acesta să nu fie influențat de Rusia, Turcia sau China.” ”Turcia este un aliat NATO esențial, un partener-cheie în materie de migrație, un coridor energetic, un actor important de apărare la frontiera Europei și o putere regională serioasă”, a scris Michel într-o postare pe platforma de social media X, menționând-o pe președinta CE. „Europa nu devine mai puternică aplicând standarde duble sau simplificând realitatea”, a adăugat el.

Foști comisari văd în von der Leyen o ”împărăteasă”

Von der Leyen a fost criticată recent și de unul dintre foștii comisari care au lucrat sub conducerea ei. Modul ”prezidențial” în care președinta conduce Comisia Europeană afectează Europa. „Am impresia că, în prezent, comisarii sunt în mare măsură reduși la tăcere”, a declarat, pentru Politico.eu, Nicolas Schmit. El a fost comisar pentru locuri de muncă și drepturi sociale în prima Comisie von der Leyen. „Sistemul, modul în care este organizat Colegiul — foarte centralizat, numiți-l sistem prezidențial sau cum vreți — nu este bun pentru Colegiu, nu este bun pentru Comisie și nu este bun pentru Europa în general”, a spus el.

Michel Barnier, fost negociator pentru Brexit în prima Comisie von der Leyen și apoi premier al Franței, a scris în memoriile sale că președinta ar fi provocat o „derivă autoritară” în cadrul Comisiei. Un alt fost comisar, Thierry Breton, a spus că ea exercitat prea multă putere, argumentând că Europa „nu a fost construită pentru a avea o împărăteasă sau un împărat”.

Cazul Thierry Breton

Nicolas Schmitt si Michel Barnier au încercat să obțină șefia Comisiei Europene. Susținerea guvernelor naționale a înclinat spre Ursula von der Leyen. Ambii o acuză pentru pasivitatea arătată când fostul comisar european Thierry Breton a primit interdicția de a intra în SUA. Breton a fost comisarul care încercat să impună reguli mai stricte platformelor sociale americane. Tot el a făcut declarațiile controversate despre implicarea UE în blocarea interferentelor externe prin intermediul social media în alegerile din România și, potențial, în Germania.

 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.