7 iunie 2026: Ziua în care salariile din România ies la lumină

7 iunie 2026 este ziua în care România intră într-o etapă fără precedent. De acum, transparența salarială devine obligatorie, iar modul în care angajații își caută un job, negociază și își revendică drepturile se schimbă fundamental.

Aplicarea Directivei Europene privind Transparența Salarială (UE 2023/970) pune capăt uneia dintre cele mai persistente probleme ale pieței muncii: opacitatea.

De acum, angajatorii sunt obligați să renunțe la negocierile „în orb”. Salariul sau intervalul salarial trebuie comunicate înainte de interviu, iar solicitarea istoricului salarial devine ilegală.

Totodată, companiile trebuie să publice criterii clare, obiective și neutre privind stabilirea remunerațiilor, creșterile salariale și evoluția profesională. HR-ul este forțat să se profesionalizeze, să își regândească grilele și să documenteze procesele interne.

Acces la date reale, nu la zvonuri

Pentru angajați, schimbarea este radicală: pot solicita media salariilor pentru posturi similare, defalcate pe gen.

Companiile cu peste 100 de angajați vor raporta anual diferențele salariale și vor fi obligate să ia măsuri corective dacă apar discrepanțe nejustificate.

Piața muncii se maturizează: transparența nu mai este un avantaj, ci o obligație legală și morală.

„Transparența schimbă raportul de forțe. Nu mai negociem pe întuneric”

Directiva oferă sindicatelor instrumentele pe care le-au cerut de ani de zile, spune George Balaci, președintele Federației CulturMedia.

„În numeroase instituții din cultură și presă ne confruntăm cu situații în care persoane care ocupă posturi identice sunt remunerate diferit. Aceste discrepanțe sunt greu de identificat tocmai din cauza lipsei de transparență.”

El vorbește despre cazuri concrete:

„Avem lideri sindicali discriminați, inclusiv în Muzeul Național de Artă al României. În instanță, am primit chiar motivări pentru profesii diferite față de spețele depuse. Directiva schimbă raportul de forțe.”

Pentru negocierile colective, impactul este major:

„Negocierile se desfășoară adesea într-un context de asimetrie informațională. Ducem adevărate lupte să obținem cifre. Transparența mută balanța către o poziție mai echilibrată. Discuțiile se vor purta pe baza faptelor, nu a presupunerilor.”

Balaci subliniază că în cultură și presă există inechități cronice:

„Angajații din muzee, biblioteci, instituții de spectacole sau presa publică lucrează cu patrimoniul cultural, dar diferențele salariale persistă. Directiva este și o măsură privind demnitatea profesională. Sloganul nostru este ‘Demnitate și respect’.”

Noua lege a transparenței salariale nu va afișa salariile colegilor

Oana Botolan, specialist în Resurse Umane, explică faptul că noua lege a transparenței salariale nu va afișa salariile colegilor, dar va obliga companiile să arate criteriile după care sunt stabilite și cresc salariile. În recrutare, candidații vor vedea intervalul salarial sau cel puțin salariul minim bugetat pentru post. În companiile cu peste 50 de angajați, politica de remunerare va deveni vizibilă intern, incluzând modul de calcul al salariilor, bonusurilor și beneficiilor, precum și criteriile care definesc „munca de valoare egală”. Precizările au fost făcute la Prima News în emisiunea moderată de Raluca al Haddad. În aceeași emisiune, Oana Botolan a mai declarat că toți angajații, indiferent de mărimea companiei, vor putea solicita detalii despre propriul pachet salarial și media salariilor colegilor din aceeași categorie de muncă.

Din 2027, firmele cu peste 100 de angajați vor raporta diferențele salariale de gen, pentru a identifica eventuale discriminări. Directiva nu impune salarii identice, ci justificări clare și transparente pentru diferențele existente, ceea ce marchează o schimbare majoră în modul în care companiile gestionează și comunică remunerația.

„Diferențele salariale nejustificate vor deveni vizibile. Asta înseamnă litigii.”

Av. dr. Răzvan Vasiliu, specialist în Dreptul Muncii, explică impactul juridic:

„Angajatorii vor fi obligați să demonstreze, concret, faptul că principiul ‘salariu egal pentru muncă egală sau de valoare egală’ este respectat.”

El avertizează că adevărata provocare nu sunt doar amenzile, ci expunerea la litigii:

„În momentul în care salariații vor avea acces la informații privind nivelurile de remunerare și vor putea compara mai ușor salariile practicate pentru aceeași muncă, diferențele salariale nejustificate vor deveni mult mai vizibile decât în prezent. Asta poate conduce la un număr însemnat de litigii sau, în cel mai bun caz, la o suprasolicitare a departamentelor de resurse umane.”

Directiva obligă companiile să își analizeze propriile sisteme de salarizare:

„Dacă există diferențe de remunerare care nu se bazează pe criterii obiective și neutre, acestea pot genera nu doar obligația de corectare, ci și plata unor despăgubiri semnificative. Directiva prevede că despăgubirile trebuie să acopere integral prejudiciul suferit, inclusiv diferențele salariale restante, beneficiile pierdute și prejudiciul moral.”

Mai mult, lipsa transparenței devine ea însăși o vulnerabilitate:

„Angajatorii care nu respectă obligațiile privind informarea candidaților, accesul la informații salariale sau raportarea diferențelor își asumă un risc procesual considerabil.”