De ce se tem companiile de criza politică? Economist: „Nu are sens ce se întâmplă la noi în țară”

Prima reacție negativă a piețelor a avut loc pe data de 20 aprilie, atunci când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Bursa a închis pe roșu și timp de câteva zile companiile au pierdut miliarde de euro. În același timp, și costul de finanțare al datoriei publice a României a crescut. Scenariul s-a repetat și pe data de 27 aprilie, când PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. Bursa de Valori București a recuperat între timp o parte din pierderi, însă investitorii se tem de ce va urma în perioada următoare.

Ratingul de țară nu a crescut, dar nici n-a scăzut

Premierul Ilie Bolojan a reușit să câștige încrederea piețelor financiare. Măsurile dure de austeritate au dat rezultate, iar deficitul bugetar al României a scăzut în cele 6 luni de mandat ale Guvernului Bolojan din 2025. Veniturile statului au crescut semnificativ ca urmare a creșterilor de taxe și impozite, iar cheltuielile au început să scadă, însă puterea de cumpărare a românilor s-a redus.

„O țară care se zbate să absoarbă fonduri PNRR, să se mențină sub linia de plutire, să facă niște reforme cu o mare greutate, în momentul în care pierde oamenii care ar semna reformele, nu transmite un semnal pozitiv. Dacă vom avea un nou guvern, indiferent de nuanță sau culoare politică, dar să nu fie pro-european și pro-piață liberă, blocajul va fi de amploare și imediat. Vom vedea cu siguranță perturbări în plata obligațiilor pe care statul și le-a asumat față de angajații din sectorul public, față de pensionari, față de companiile care așteaptă să-și primească banii pentru lucrările derulate pentru statul român”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.

Citește și: Celălalt „război” al PSD: cel intern. Jocurile de culise

Opoziția reclamă faptul că România a intrat în criză economică din cauza politicilor Guvernului Bolojan, în timp ce piețele financiare au salutat politicile reformiste ale executivului. Cu toate acestea, situația României pare că nu s-a îmbunătățit drastic în timpul mandatului premierului Bolojan – ratingul de țară nu a fost retrogradat, dar nici nu a crescut. Am rămas în continuare pe ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu teama că în orice moment vom putea aluneca și vom cădea în „junk”. Însă pentru români, mai ales pentru bugetarii și pensionarii cu venituri înghețate, situația s-a înrăutățit.

Cine vine în locul lui Bolojan

În timpul guvernării PSD – PNL, epoca Ciucă și Ciolacu, România a avut cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, cel mai mare deficit bugetar, deficitul comercial a ajuns la 30 de miliarde de euro, iar datoria publică a României a explodat. România nu mai era văzută ca un partener de încredere de piețele financiare, mai ales după instabilitatea politică generată de anularea alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, Ilie Bolojan a reușit să câștige încrederea investitorilor. Asta și din cauza faptului că pe lângă o criză politică, România trece și printr-o criză de politicieni. Nimeni nu era dispus să preia guvernarea României anul trecut, după ce alegerile prezidențiale s-au încheiat, iar astăzi, când Guvernul Bolojan ar urma să cadă, nu se știe cine ar putea fi următorul premier. Până atunci, opoziția reclamă că toate problemele României au fost cauzate de Bolojan.

„Investitorii se tem de un lucru cât se poate de banal – lipsa de predictibilitate. În momentul în care vorbim de o moțiune de cenzură care dărâmă ceva și nu știi ce este pus în loc, simpla necunoaștere a ce urmează să fie pus în loc creează un sentiment de neîncredere. Neîncrederea îi face pe investitori să se uite cu alți ochi la România și să umble la costul de finanțare al țării. Lipsa aceasta de stabilitate și de predictibilitate este un cost pe care toate companiile din România îl plătesc acum și l-au plătit și în trecut”, a declarat, pentru Cotidianul, Paul Aparaschivei, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia

Cum vor percepe piețele un guvern PSD – AUR

Specialiștii contactați de Cotidianul sunt de părere că ieșirea României de pe traiectoria reformistă ar duce la agravarea crizei economice și bugetare de la noi din țară. Presa internațională a relatat în ultimele zile despre cum cel mai mare partid din România, PSD, s-a aliat cu extremiștii de la AUR pentru a-l da jos pe premier. Cele două partide, percepute ca o coaliție a populiștilor, nu sunt văzute ca fiind capabile să reducă deficitul. Dacă vor ajunge la guvernare, există șansa ca agențiile de rating să retrogradeze România.

„Întrebarea pe care ne-o punem este dacă venirea la putere a unui guvern PSD – AUR va duce la o situație destul de neobișnuită, în care agențiile de rating să vină cu un anunț în afara graficului normal. În mod normal, prin iulie ar trebui să avem un rating revizuit pentru țara noastră.
Întrebarea pe care și-o pun unii dintre colegii mei economiști, nu doar din România, este dacă o venire la putere a unui guvern PSD – AUR va însemna că agențiile de rating vor face o excepție în așa fel încât să anunțe piețele internaționale că a crescut masiv nivelul de risc cu privire la performanța statului român. Să facă un anunț special legat doar de țara noastră, imediat după ce se întâmplă acest lucru. Nu ar fi prima oară în istorie, acest lucru s-a mai întâmplat când au fost schimbări de regim”, spune economistul Christian Năsulea.

Citește și: Sfârșitul unei iluzii. Cum au luat-o la vale procentele lui Nicușor Dan ANALIZĂ

În același timp, opoziția spune că deja România se află într-o situație critică, iar criza economică pare a fi inevitabilă. În 2024, economia a crescut cu 0,9%, iar în 2025, cu 0,7%. Măsurile de austeritate și de consolidare fiscală adoptate de Guvernul Bolojan au încetinit și mai mult economia, iar consumul, un motor de creștere economică, a început să scadă. Cu un consum în scădere, o putere de cumpărare în scădere, investiții slabe în economie și incertitudine politică, speranța este că România va rămâne pe plus și anul acesta, însă creșterea economică ar putea fi din nou sub 1%.

Cu o creștere economică sub așteptări, deficitul, care este raportat la PIB, scade mai greu. Iar soluțiile de avarie, precum vânzarea unor pachete minoritare din companiile de stat, sunt bune pe moment, dar vor avea impact pe termen scurt în reducerea deficitului. Să nu uităm faptul că România și-a asumat un plan de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2030 – 2031, în așa fel încât să ajungem la un deficit mai mic de 3%.

„Piețele nu se uită la persoane, se uită la progresul sau regresul pe care România îl înregistrează pe anumiți indicatori esențiali. Trebuie să pornim de la premisa că România a pornit într-un drum dureros de consolidare fiscală. Durerea respectivă a fost împărțită și de companii, dar și de cetățeni, pentru că am fost obligați să scădem deficitul, iar anul acesta ținta este de 6,2%. Piețele internaționale se uită la această țintă și pun în balanță capacitatea României de a se menține pe acest parcurs de consolidare fiscală în anul 2026”, explică Paul Aparaschivei.