Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că există șanse ca premierul Ilie Bolojan să caute susținerea unui guvern minoritar de la partidul AUR.
Președintele Nicușor Dan a spus clar că nu va accepta un guvern din care face parte AUR, partidul lui George Simion, contracandidatul său din finala pentru alegerile prezidențiale. Pentru președinte, cel mai important lucru este păstrarea coaliției de guvernare pro-europene, cu Ilie Bolojan în frunte sau nu, în așa fel încât AUR să nu ajungă la putere. Însă pentru Nicușor Dan, atât George Simion, cât și Ilie Bolojan sunt competitorii săi pe scena politică, iar scenariul în care cei doi s-ar înțelege pentru susținerea unui guvern minoritar PNL – USR este pe masă.
„Criza guvernamentală va dura, pentru că PNL încearcă să reziste cel puțin o lună, în final, o lună și jumătate. Dacă PSD nu va vota o moțiune de cenzură depusă de AUR, și probabil nu o va face integral, o vor face doar unii (membri PSD n.r.), vor aștepta votul de încredere pentru noua majoritate, pe care nu o vor vota. Atunci PNL-ul va deveni, cel mai probabil, apropiat sau susținut de AUR. Pentru că în virtutea stabilității politice, nu-i așa, AUR va vota, foarte probabil, un guvern minoritar, care va deveni prizonierul AUR”, a explicat, pentru Cotidianul, politologul Cristian Pîrvulescu.
Instituția coaliției se clatină
După aproape cinci ani de mariaj politic, PNL și PSD au ajuns într-un impas din cauza lui Ilie Bolojan. Instituția informală a coaliției a ajuns din nou să se clatine puternic, la mai puțin de un an de la instalarea guvernului pro-european girat de președintele Nicușor Dan.
„Este cât se poate de clar că PSD intenționează să producă o schimbare la nivelul guvernului, nu la nivelul coaliției, însă se lovește de rezistența PNL. Informal, această criză este perpetuă, însă acesta este începutul formal al unei crize guvernamentale.
În România avem o criză politică endemică care există deja de foarte multă vreme, în principal pentru că actorii politici – atât partidele, cât și instituțiile – nu au reușit să adapteze regulile formale la procedurile informale. Și asta se vede foarte clar la modul în care funcționează coaliția.
Coaliția nu este din punct de vedere constituțional reglementată, dar ea este o realitate a politicii românești. Și atunci se ajunge în mod inevitabil la crize. Am văzut crize, nu la fel de intense, în timpul coaliției PNL – PSD – UDMR, apoi din 2023 doar PSD – PNL, și o să vedem în continuare”, este de părere politologul Cristian Pîrvulescu.
Criză politică într-un context economic complicat
În pofida haosului politic, președintele Nicușor Dan încearcă să transmită semnale către agențiile internaționale și investitori că totul este bine în România, iar criza politică este doar o „dispută domestică”.
„Există tensiuni politice de mult, acum intensitatea lor a crescut. Însă pe chestiunile importante, cum a fost OCDE, am văzut o coerență. Aceeași coerență o să vedem pe PNRR, pe păstrarea parcursului financiar și pe politica internațională a României. Deci, da, foarte probabil o să avem o criză politică, însă pe lucrurile esențiale există predictibilitate”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Cu toate acestea, după ședința de luni, Bursa de Valori București a încheiat pe roșu, adică în scădere, cu aproape 2 procente. Efectele s-ar putea vedea și în împrumuturile de pe piața externă, de la instituțiile financiare internaționale. Dobânzile la care se împrumută România au crescut de la 6,4% la începutul lunii martie la 7,14%. Un cost mai mare al împrumuturilor se traduce prin dobânzi mai mari de plătit. Doar anul acesta trebuie să achităm 60 de miliarde de lei dobânzi la datoria publică, mai mulți bani decât bugetul Ministerului Apărării Naționale prevăzut pentru 2026.
Cel mai negru scenariu ar fi retrogradarea ratingului suveran al României la „junk”, adică nerecomandat investițiilor, alături de pierderea a 10 miliarde de euro, fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, din cauza reformelor și jaloanelor neîndeplinite. Perioada de implementare a PNRR se încheie la finalul lunii august.
Miza economică, pe lângă cea politică, este extrem de mare, mai ales în contextul în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut, pensiile și salariile din sectorul bugetar au rămas înghețate, iar inflația a început să crească, pe fondul războiului din Golf și a prețurilor ridicate la carburanți, la aproape 10%.
„Este sigur că politicile așa-numite de austeritate propuse de prim-ministrul Bolojan nu sunt populare în România. PNL are un obiectiv electoral clar – recuperarea electoratului său. Aici, pasul pe care îl va face AUR în susținerea unui guvern minoritar îl poate ajuta. Există alternative la politicile actuale ale guvernului Bolojan? Este întrebarea care se pune. PSD a încercat să demonstreze că da, dar PSD nu a propus niciodată acele alternative reale, care vizează o altă filosofie bugetară care nu se discută în momentul de față”, spune politologul Cristian Pîrvulescu.
Un premier cu prea multă putere
Rămâne de văzut dacă PNL și USR vor rămâne, în săptămânile următoare, în spatele premierului Ilie Bolojan, care este criticat de PSD că a luat toată puterea executivului în mână.
„Imaginea că este vorba mai degrabă despre persoane, o dispută emoțională, în realitate este vorba despre un inevitabil conflict instituțional pentru că politicienii au neglijat, vreme de decenii, să regleze aceste instituții care sunt atât de importante, în primul rând funcționarea Guvernului. Dacă prim-ministrul nu ar fi dispus de atâta putere, nu s-ar fi ajuns la această criză. Într-o republică parlamentară sau o monarhie constituțională parlamentară, oricât de puternic ar fi prim-ministrul, el trebuie să colaboreze cu celelalte partide din coaliție și să găsească numitorul comun”, este de părere Cristian Pîrvulescu.
