ANALIZĂ Ce alimente s-au scumpit cel mai mult. Legătură dintre inflație și războiul din Iran

Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în luna martie, în condițiile în care în luna februarie INS raporta o inflație de 9,31%. Cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat la servicii (11%), mărfuri nealimentare (10,89%) și mărfuri alimentare (7,67%). Deja au apărut primele efecte ale războiului din Iran: combustibilii au crescut ca preț cu aproape 13% în martie 2026 față de martie 2025, de la 4% în februarie.

Așteptările economiștilor sunt că rata anuală a inflației pentru anul 2026 o să crească peste estimările inițiale, din cauza efectelor de rundă întâi și a doua ale crizei combustibililor, generată de războiul din Golf și blocarea strâmtorii Ormuz. Efectele de rundă întâi sunt primele creșteri de preț generate de criză, cele pe care le-am resimțit puternic în luna martie la pompă, când prețul mediu al unui litru de motorină a ajuns până la 10 lei și 45 de bani, iar cel al benzinei la 9 lei și 40 de bani.

Criza prețurilor, amplificată de războiul din Iran

Efectele de rundă a doua reprezintă modul în care creșterea de preț a benzinei și motorinei se vor transfera în toate prețurile din economie, de la alimente până la servicii, deoarece transportul devine mai scump, iar costurile mai mari sunt ori absorbite de comerciant, ori introduse în prețul final pentru consumator.

„Am avut impactul pe partea de energie, dar în general, creșterea de prețuri este larg răspândită în economia românească. Prețurile cresc în toată economia și peste asta, a venit și această criză energetică. Trebuie să ne uităm la prețul petrolului, care vedem, a crescut, însă nu toată creșterea de preț a petrolului care s-a transmis în prețul combustibililor s-a văzut în luna martie. O să vedem și în luna aprilie în continuare majorări de prețuri, deci impact pe inflație din efecte de rundă întâi”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Care sunt cele mai mari creșteri de preț din ultimul an

La capitolul alimente, Institutul Național de Statistică spune că cele mai mari creșteri de preț sunt la fructe proaspete (14,2%), carnea de bovine (11,47%), ouă (14,63%), zahăr și miere (11,1%) și cacao și cafea (23%). Creșteri de preț de 10% s-au înregistrat la pâine și laptele de vacă. În același timp, cele mai mari scăderi de preț au fost la cartofi (11%), fasole, făină și mălai (mai puțin de 5%).

La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri de preț sunt la energia electrică (57%) și combustibili (12,93%).

Citește și: Pensionarii speciali, protejați și de CSM. Guvernul așteaptă un aviz de trei săptămâni ANALIZĂ

Inflația a crescut în iulie 2025 de la 5,7% la 7,8%, odată cu liberalizarea pieței de energie electrică. După ce Guvernul Bolojan a luat decizia de a majora cotele de TVA, inflația a sărit la 9,9% în luna august a anului trecut. România are în momentul de față, de mai multe luni, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de aproximativ patru ori mai mare decât media inflației din zona euro (2,5%).

„Mult mai periculoasă pentru inflație ar putea fi această combinație între gazul metan și prețul electricității. Prețul gazului metan din Europa, la un moment dat, se dublase. Iar gazul metan este folosit în Europa pentru a produce energie electrică, deci vom avea un șoc pe aceste componente, care deja se vede în inflație.

Prețurile vor continua să crească

Pentru viitor, efectul de rundă a doua va continua și în aprilie. Crescând prețul la aceste componente de energie: energie electrică, gaz metan, combustibil, automat se va duce această creștere în toate celelalte bunuri și servicii, care au nevoie de una sau mai multe din formele acestea de energie.

Prin urmare, am putea ajunge cu inflația peste 10% și am putea scădea sub, prin luna august-septembrie, când dispare efectul creșterii TVA. Dar vom rămâne cu inflația ridicată și anul acesta și anul viitor”, este de părere Adrian Codirlașu.

Citește și: Și-au dat singuri dreptate, dar mai ales bani. Câte miliarde trebuie să primească magistrații de la stat

Cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat, în ultimul an, la servicii. Factura la serviciile de apă, canal și salubritate este cu 15% mai mare ca anul trecut, mersul la coafor sau frizerie cu 14% mai scump, un bilet de autobuz s-a scumpit, în medie la nivel național, cu 10%, iar un bilet cu trenul este cu 25% mai costisitor ca în martie 2025. Singurele servicii care s-au ieftinit sunt cele aeriene, cu 7,5%, însă cum prețul kerosenului a crescut semnificativ, este posibil ca biletele de avion să se scumpească în lunile următoare.

Băncile revizuiesc în sus prognoza inflației

Banca Națională a României a transmis că inflația va crește peste estimări până în vară, pe fondul scumpirii energiei ca efect al războiului din Golf. Costurile mai mari cu energia vor reduce puterea de cumpărare a populației, vor crește costurile pentru companii, iar economia României, dar și cea europeană, riscă să încetinească.

BNR se așteaptă să încheiem anul cu o inflație de 3,9% în luna decembrie, însă aceasta ar putea fi mult mai mare. Analiștii BCR au revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, de la 4,6% la 5,1% în luna decembrie, cu mai mult de un punct procentual față de așteptările BNR.

„Ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor petrolului adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația de la sfârșitul anului, efectele de a doua rundă reprezentând aproximativ jumătate din această creștere”, transmit analiștii BCR.

Citește și: Soluții pentru combaterea prețurilor uriașe de la pompă. Ce opțiuni are Guvernul Bolojan

„Noi, la CFA, aveam o prognoză pentru finalul anului în jur de 7%. Însă în contextul acestei noi crize a energiei, am putea să trecem de 7% la finalul acestui an. Iar inflația va rămâne ridicată. România are deficite bugetare mari, iar deficit bugetar înseamnă printare de bani, care se duce în inflație. Politica economică este una inflaționistă. Practic, guvernele folosesc inflația pentru a reduce dezechilibrele macro. Și atâta timp cât vom avea dezechilibre macro, vom avea inflație, adică noi o plătim, dar nu prin taxe, ci prin inflație”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România.