Soluții pentru combaterea prețurilor uriașe de la pompă. Ce opțiuni are Guvernul Bolojan

Un litru de benzină se vinde în Capitală cu 8 lei și 80 de bani, iar litrul de motorină a ajuns la 9 lei și 39 de bani. Executivul a anunțat că va lua o decizie privind piața carburanților, însă săptămâna următoare, după ce este adoptat bugetul pentru 2026. Până atunci, litrul de motorină se îndreaptă spre 10 lei, iar cel de benzină ar putea să treacă de 9 lei.

Cele mai mari prețuri la carburanți au fost înregistrate în urmă cu patru ani, atunci când benzina se vindea, în medie, cu 8 lei și 65 de bani, iar motorina cu 9 lei și 24 de bani. Însă prețurile de astăzi, de la pompă, sunt mult mai mari, iar cum războiul din Iran pare că nu se va încheia prea curând, riscul ca ele să continue să crească este foarte mare.

Consumul de combustibili a crescut peste media ultimelor 12 luni, de la izbucnirea războiului, semn că românii au vrut să prindă un plin cu o benzină sau motorină mai ieftină. Stocurile furnizorilor s-au diminuat, așa că aceștia au fost nevoiți să facă noi achiziții de pe piața internațională, la cotații foarte ridicate, a explicat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

În urmă cu patru ani, Guvernul a luat decizia de a subvenționa cu 50 de bani fiecare litru de carburant. Executivul lucrează acum cu mai multe scenarii pe masă, iar printre ele se află plafonarea prețului, plafonarea adaosului comercial, subvenția la litru și reducerea accizelor.

Nu este exclus ca Guvernul să supraimpoziteze companiile care vând carburanți, după modelul supraimpozitării companiilor de energie electrică și gaze din timpul crizei energetice.

În timp ce în rândul șoferilor și al populației se instalează panica, deoarece un plin mai scump scade și mai mult puterea de cumpărare și duce la scumpiri în lanț la raft, statul trebuie să decidă ce măsuri va lua.

Plafonarea prețurilor la combustibili

Ungaria a luat decizia la începutul lunii martie de a plafona prețul benzinei la 7,74 lei pe litru și al motorinei la 8 lei pe litru. Măsura este privită ca fiind cea mai dăunătoare de specialiști, însă pentru guvernanți ar putea fi atrăgătoare deoarece este și cea mai simplă.

„Nu există argumente pro la această propunere. Dacă plafonezi prețul și nu compensezi vânzătorul pentru diferența pe care ar trebui să o pună de la el, nu va mai vinde produsul. Ceea ce înseamnă că vom avea penurie, adică lipsa carburanților în benzinării. Aceasta este de departe cea mai proastă idee pe care o poate lua în considerare un guvern atunci când vorbim despre o criză de cost în orice domeniu”, a explicat, pentru Cotidianul, Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială.

„Este o soluție care nu are o aplicabilitate practică, ținând seama că nu poți să obligi pe cineva să țină prețul jos în condițiile în care prețurile sunt mai mari. Această abordare înseamnă penurie de benzină și motorină în România. Orice blocare care face ca prețul de vânzare să fie mai mic decât costurile de producție este un element care ne va lăsa fără produse”, a declarat, pentru Cotidianul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Plafonarea adaosului comercial

La fel ca în cazul alimentelor de bază, Guvernul ar putea să plafoneze adaosul comercial al carburanților. Adică să stabilească cote de profit, de 5% spre exemplu, pentru producător, procesator, distribuitor și vânzător.

„Aici va fi plimbată marfa mai mult, în așa fel încât comercianții să-și poată pune adaosul. Tot ce se va întâmpla, cum a fost și în cazul adaosului limitat la alimente, va fi că vom asista la niște costuri care per total, vor fi mai mari. Comercianții vor fi nevoiți să găsească o soluție la schema de plafonare a adaosului în așa fel încât să-și poată desfășora activitatea în condiții normale. Vor trebui să pună undeva și costul suplimentar al deranjului de a muta marfa dintr-un depozit în altul, dintr-o hârtie în alta, în limita în care le este permis de lege. Este o idee foarte proastă, dar mai puțin proastă decât plafonarea prețului, asta este tot ce putem spune pozitiv despre ea”, este de părere economistul Christian Năsulea.

„În momentul în care plafonezi marja comercială lucrurile stau foarte diferit între o companie integrată, care are multiple zone de a-și obține veniturile, și o benzinărie simplă cu o singură stație. Pentru prima, această plafonare a marjei ar însemna mult mai mult câștig decât ar câștiga pe un produs neplafonat, iar pentru o benzinărie mică ar însemna falimentul.

Lucrurile sunt diferite de la caz la caz. Companiile integrate au venituri și din alte surse, pot să-și mute costurile, marjele, profitul, de pe un produs pe alt produs. Spre exemplu, stabilesc o marjă fixă pentru motorină, dar crește prețul de la benzină. Ok, plafonez și la benzină, mă duc la kerosen. Abordarea asta cred că există în anumite momente, dar trebuie făcută foarte inteligent, în niciun caz cu măsuri de tip socialist, același plafon la toată lumea”, spune Dumitru Chisăliță.

Subvenție de la stat la litru

Acordarea unei subvenții de la stat, de câțiva zeci de bani pe litru, ar putea fi soluția cu cele mai mari șanse să fie adoptată de Guvernul României. Asta pentru că în vara anului 2022 a mai fost adoptată. Atunci litrul de combustibil era subvenționat cu 50 de bani: 25 de bani de la bugetul de stat și 25 de bani de la benzinar.

„Este o schemă care poate să funcționeze dacă ne-o permitem. Problema foarte mare este că nu ne-o permitem, e o schemă care costă foarte mulți bani având în vedere domeniul despre care vorbim. Nu avem bani din cauza situației cu bugetul. Ar putea să existe niște rezultate care să fie pozitive pentru consumator în piață, însă de ce să gândim o schemă de subvenții când avem niște accize care sunt peste nivelul minim impus la nivel european? Nu ar avea mai mult sens să mergem pe varianta cea mai simplă pe care o avem la îndemână, aceea a reducerii accizelor?”, este de părere Christian Năsulea.

„Și companiile trebuie să primească anumite facilități fiscale, pentru că ajungem în situația în care compania trebuie să intre în pierdere ca să dea acel discount. Ori în momentul în care intră în pierdere, ne îndreptăm către o potențială penurie”, este de părere Dumitru Chisăliță.

Reducerea taxelor și accizelor

Soluția recomandată de specialiști și cu impact imediat la pompă este reducerea taxelor și accizelor la carburanți. Este și soluția pe care guvernanții o vor evita până în ultimul moment. Peste 50% din prețul de la pompă este dat de taxe și accize.

„Din punctul meu de vedere, cred o să vină vremea când nu o să mai aibă ce să mai facă. Cred că există posibilitatea, și în momentul de față, (ca statul n.r.) să renunțe la acciză proporțional cu valoarea TVA-ului obținut în plus ca urmare a creșterii prețurilor. Se poate ajunge la o neutralitate fiscală, statul nici nu câștigă, nici nu pierde. Toți banii câștigați de la începutul anului ca urmare a creșterii prețului și a unui procent de TVA aplicat la un preț mai mare poate să fie dat înapoi consumatorului sub forma de reducere a accizei. Câștigă foarte mult consumatorul. Sunt convins că se va ajunge la un moment dat în care statul trebuie să vină cu mai mult de atât”, a explicat, pentru Cotidianul, Dumitru Chisăliță.

Doar în prima lună a anului 2026 au ajuns la bugetul de stat peste 3,6 miliarde de lei din accize, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu un obiectiv de reducere a deficitului bugetar până la 6,2% din PIB, guvernul are nevoie de fiecare leu în plus la buget.

„Acciza aplicată la carburanți reprezintă una dintre sursele cele mai importante de venituri la bugetul de stat. Vina este a politicienilor care au încărcat bugetul cu cheltuieli, dincolo de orice măsură, și care au făcut să nu mai fie loc să se reducă acciza după șapte ani de deficit excesiv. Ar înseamna reducerea unor venituri foarte, foarte sigure pe care le colectează negreșit și pe care se poate baza pentru a-și gestiona bugetul. Nu este loc de o posibilă reducere, având în vedere cât de încărcat este bugetul cu cheltuieli”, spune Christian Năsulea.