Cel mai important lucru de știut este că anul acesta nu intervine nicio schimbare în modul în care sunt plătiți banii de la pilonul 2 beneficiarilor. Asta pentru că noua lege intră în vigoare din 2027, iar până atunci, românii care se pensionează încă mai au opțiunea să-și retragă integral, într-o singură tranșă, toți banii. Însă acest lucru nu este recomandat deoarece statul va impozita acest venit, iar românii care au strâns sume considerabile de bani la pilonul 2 pot pierde mult.
Sumele acumulate de români și gestionate de cele șapte fonduri de pensii private au depășit pragul de 200 de miliarde de lei anul trecut. Randamentul mediu al investițiilor a fost cel mai mare de la înființarea pilonului 2 în România: 19,2%. La pilonul 2 contribuie activ 4,6 milioane de români cu 4,75% din venitul brut, iar procentul ar putea crește în următorii ani, lucru ce ar duce la sume mai mari de bani economisite pentru toți românii. Suma este atât de mare încât reprezintă peste 10% din produsul intern brut al României.
Iar din cele 200 de miliarde de lei economisiți, aproximativ o treime reprezintă câștigul net obținut din investițiile administratorilor – în jur de 75 de miliarde de lei.
Când primești banii de la pilonul 2 anul acesta
„Sunt trei situații în care participanții își pot obține banii de la Pilonul 2: obținerea unei decizii de pensionare pentru limita de vârstă (atenție, nu și pensionare anticipată), obținerea unei decizii de pensionare pentru invaliditate (indiferent de gradul de invaliditate), precum și situația nefericită a decesului, caz în care banii se moștenesc integral și revin moștenitorilor legali sau testamentari.
Prima metodă de obținere a banilor este plata integrală – toți banii deodată – situație în care participanții vor plăti un impozit mai mare şi CASS. Baza de calcul pentru impozit este câștigul acumulat de fond, cota este 10%, iar sumele peste 3.000 de lei se impozitează şi suportă şi CASS, tot 10%, în 2026.
Citește și: 400 de euro de la stat pentru investiții la bursă. Care sunt condițiile
A doua metodă este să împarți banii în maxim 60 de rate lunare egale, adică plăţi eşalonate pe perioada a cel mult 5 ani. Această metodă este mai avantajoasă din punct de vedere fiscal, pentru că poate reduce substanţial impozitul şi CASS reţinute: ratele lunare sub 3.000 de lei nu se impozitează şi nu suportă CASS”, a explicat, pentru Cotidianul, Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Însă situația se complică de anul viitor. România și-a asumat, în urmă cu 20 de ani, când s-au înființat pilonul 2 și 3 de pensii private, adoptarea unei legi pentru plata acestor pensii. Legea a venit tocmai anul trecut și a creat mai multe semne de întrebare decât răspunsuri pentru majoritatea românilor care contribuie la pilonul 2.
Banii nu vor mai putea fi retrași integral din 2027
Principala modificare pe care o introduce noua lege este că românii nu își vor mai putea retrage toți banii de la pilonul 2. Măsura are rolul de a preveni retragerile masive din fonduri, dar mai ales de a-i face pe români să evite o eventuală cheltuială impulsivă, la pensionare, a tuturor banilor economisiți la pilonul 2. Scopul acestei legi este ca banii de la pilonul 2 să fie folosiți, până la urmă, pe o perioadă cât mai lungă. Inițial legea prevedea ca prima tranșă, „bonusul de pensionare”, să fie de maxim 25% din activul deținut, iar restul banilor să fie împărțiți în mod egal în plăți lunare pe o perioadă de minim 10 ani.
După ce legea a intrat în Parlament a suferit mai multe modificări, iar într-un final, s-a decis ca suma retrasă integral la pensionare să poată fi maxim 30% din valoarea contului de la pilonul 2, iar restul banilor să fie împărțiți pe o perioadă de minim 8 ani. „Legea are în vedere rolul social al Pilonului 2, respectiv asigurarea unui venit pe o durată cât mai îndelungată, adică o pensie care o suplimentează pe cea de stat, așa cum sistemul a avut în vedere încă de la început. (…) Suma întreagă, care este accesibilă pentru încă 11 luni, a fost o soluție tranzitorie la o situaţie care nu a fost legiferată la timp”, explică Mihai Bobocea.
Citește și: Cine sunt cei șase miliardari ai României. Au o avere de 100.000 de ori mai mare decât avuția medie
Noua lege introduce pe piață două tipuri de fonduri de plată: retrageri programate sau pensie viageră, iar situațiile de plată rămân aceleași. În cazul fondului de retrageri programate, banii de la pilonul 2 sunt împărțiți pe o perioadă de minim opt ani, iar pensia de la pilonul 2 este virată lunar. În cazul fondurilor de pensie viageră, participantul va negocia cu administratorul, în funcție de valoarea contului de la pilonul 2, o pensie lunară (încă nu au apărut aceste fonduri de plată viagere, deci nu există deocamdată oferte în piață).
Diferența este că pensia viageră este plătită de fond până la sfârșitul vieții. Dacă ai noroc la bătrânețe și trăiești mult, vei primi mai mulți bani decât ai contribuit și decât suma acumulată în cont, la momentul pensionării. Dacă nu, primești mai puțini bani, iar suma care ar rămâne în cont nu mai este moștenită de familie, ci revine fondului de pensii viagere. Un pariu al longevității.
Ce fac fondurile de plată cu banii de la pilonul 2
„Pe toată durata în care se fac aceste plăți, banii rămași în fondurile de plată continuă să fie investiți, să producă randamente şi să protejeze mai bine participanţii de riscul legat de inflaţie. Fondurile de retrageri programate vor investi într-un amestec de titluri de stat, obligațiuni și piață monetară, fără acțiuni, deci vor avea un profil de risc și volatilitate mai redus decât fondurile actuale de pensii, de acumulare. Fondurile de pensii viagere vor investi similar fondurilor de pensii actuale, însă acolo participantul are garanția sumei negociate prin contract cu furnizorul de pensie viageră”, spune Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt APAPR.
În cazul plăților, situația o să difere de la persoană la persoană, în funcție de banii strânși la pilonul 2 în baza contribuțiilor. Sunt trei situații pe care viitorii pensionari trebuie să le ia în calcul: dacă valoarea contului de la pilonul 2 este mai mică decât 12 pensii minime (15.372 de lei), dacă valoarea contului este între 12 pensii minime și 96 de pensii minime (adică 8 ani în care primești lunar 1.281 de lei, adică în jur de 123.000 de lei), sau dacă valoarea contului este peste 96 de pensii minime.
Citește și: Județele cu cele mai mari si cele mai mici pensii. Cum i-a sărăcit Ceaușescu pe bătrânii de azi ANALIZĂ
„Sunt trei situații la fondurile de retragere programată, le putem spune fonduri de plăți eșalonate:
1) Dacă valoarea contului este mai mică decât 12 pensii minime (indemnizația socială pentru pensionari, azi în valoare de 1.281 de lei): în acest caz, plata se va face integral de către administratorul fondului de pensii private, fără a mai fi nevoie de aderare la noul fond de plată;
2) Dacă valoarea contului (după eventuala plată unică de maximum 30%) este între 12 pensii minime și 8×12=96 pensii minime (azi, cca. 123.000 de lei): în acest caz, vei primi de la fondul de plată o sumă lunară egală cu pensia minimă. Plata lunară va fi actualizată cu valoarea pensiei minime, stabilită prin lege;
3) Dacă valoarea contului (după eventuala plată unică) depășește valoarea de 96 de pensii minime, participantul poate negocia cu furnizorul fondului de plată nivelul pensiei lunare, cu condiția ca durata minimă de plată să nu scadă sub 8 ani.
Logica este de a eşalona plata acestor bani pe o perioadă cât mai lungă, în concordanță cu rolul social al Pilonului 2, avut în vedere de întreaga arhitectură legislativă construită în ultimii 20 de ani. Este important ca acești bani să constituie cu adevărat pensii lunare care să suplimenteze cât mai consistent pensia de stat, obținută din sistemul public”, spune Mihai Bobocea.
Citește și: Paradox românesc: producem cel mai mult gaz din UE, însă depindem de importuri
Calculele, evident, se vor modifica odată ce pensia minimă va fi indexată. Spre exemplu, dacă aceasta crește cu 10% de la 1 ianuarie 2027, când Guvernul ar urma să reia indexarea pensiilor, va ajunge de la 1.281 de lei la 1.409 lei.
Contribuția de la pilonul 2 ar urma să crească
Pilonul 2 a luat naștere în anul 2008, atunci când primii salariați din România au început să contribuie cu 2% din salariul brut lunar. Însă la început au existat o mulțime de excepții. Legea din 2008 spunea că această contribuție, de 2%, ar urma să crească până la 6% în 2016. Însă ea a crescut până la 4,75% din salariul brut, iar în Senat a fost adoptată tacit o lege care spune că această contribuție crește la 5,25% anul acesta și ajunge la 6% în 2027.
„Contribuția la Pilonul 2 de pensii private obligatorii trebuia să fie de 6% încă de acum 10 ani, din 2016, potrivit legislației inițiale. Din păcate însă, nu a ajuns niciodată acolo. Guvernul și-a luat însă angajamentul prin Pactul fiscal-bugetar pe termen mediu, document semnat cu Comisia Europeană în 2024, că până în 2028-2030 să crească contribuția la Pilonul 2 la 6%. Deocamdată se află în Parlament câteva inițiative legislative în acest sens, așteptăm o decizie care să aibă în vedere cât mai curând contribuția de 6% pentru Pilonul 2, așa cum ar fi trebuit să fie încă de acum 10 ani.”
Nu dau hotii banii inapoi. odata ce au pus mana pe ei, nu-o mai vezi. Sau mai vezi cand nu o sa valoreze nimic.
In primu rand ca e lege anticonstitutionala: iti ia banii si-i da unei firme private. In al doilea rand, daca ar fi banii tai nu ar decide statu sau corporatiile ce sa faci cu ei. cand sa-i scoti, cat ai voie sa scoti..
Ti-au furat odata banii prin impozitarea salariului si iti mai fura odata si pe ce ti-a ramas. Cum ar fi sa se calculeze castigu real ajustat cu inflatia? Adica daca ai pus 10k in 2020 si scoti 20K in 2030, tu defapt ai mai putini bani decat ai bagat pentru ca statu ti-a furat din bani prin inflatie.
Si dece platest CASS pe ce castigi din investitii? Alt mod prin care hotii te fura si mai mult. Vine asistenta dezbracata in caz ca ajung in spital si-mi face masaj?
Existenta a doi stalpi de pensii publice creati diferit este o discriminare, unii au contribuit la un fond, altii au contribuit la doua fonduri din aceiasi gramada, in detrimentul primilor. Despre mixarea a 7 subfonduri inmultite cu randamente diferite, nici n-are rost sa vorbim, dovedeste ca-comun.ismul n-a iesit din capul celor care l-au trait. Discriminarea este lege sustinuta de cei care raspund ca militienii la urmatoarea intrebare: „Cine o moara pe Siret ? Venea” !
diune chacat sa fiti voi latini pacolo, can toata europa stie ca sunteti dzigani
Whaaooo!!! 56.000 lei fond. Daca la pensionare scoti 25% din fond, adica 14.000 de lei iar restul de 42.000 de lei ii vei primi esalonat pe 10 ani, inseamna impresionanta suma de 350 de lei pe luna. Daca esti econom si nu vrei sa praduiesti 14.000 cand iesi la pensie, atunci toata suma iti va asigura pe 10 ani o pensie generoasa de 467 de lei pe luna, minus comisionul de distribuire. Dar cat va costa o paine atunci?
P.S. Am mari dubii ca veti publica comentariul, matematica nu minte iar adevarul nu place unora.
„Banii economisiți de români la pilonul 2 de pensii private” – Ai inceput cu stangul, Pilonul 2 este cel de pensii publice, administrate privat. Pensiile private, individuale, sunt in Pilonul 3. Daca as fi crezut ca nu cunosti, n-as fi postat.
gresit – statul doar colecteaza si transfera banii. Gratuit. Atat! Fondul e nominal, privat si individual administrat privat de catre o firma privata – ca un depozit blocat pana la o anumita varsta – aia de pensionare.
„Pensii publice administrate privat” este un oximoron. O gǎinǎrie, ca sǎ dea bine la fra.ieri. Nu existǎ în fapt nicio deosebire între ceea ce se întâmplǎ cu banii din Pilonul 2 și 3, cu excepția faptului cǎ la P2 statul ți-i colecteazǎ automat, obligatoriu. O altǎ porca.rie. Vezi ce s-a întâmplat în Chile, care era dat exemplu de bune practici de fondurile strǎine care au jefuit banii pensionarilor. Sau vezi în Occident cam câte fonduri de pensii „falimenteazǎ” la momentul potrivit.
Nu poti