Contribuțiile susțin jumătate din sistemul medical, dar numărul neasiguraților se apropie de 3 milioane. Datele financiare la zi

Academia de Studii Economice a coordonat un nou studiu referitor la finanțarea sistemului medical românesc. Cheltuielile curente totale au atins valoarea de 127,98 miliarde de lei în anul 2025. Contribuțiile de asigurări sociale finanțează peste jumătate din această sumă. În același timp, pacienții plătesc direct din buzunar 33,64 miliarde de lei pentru servicii și tratamente. Numărul persoanelor fără asigurare medicală a crescut cu peste o jumătate de milion de cetățeni într-un singur an.

Academia de Studii Economice a publicat datele unui nou studiu referitor la finanțarea sistemului medical, iar cifrele aferente anului 2025 indică cheltuieli curente totale de 127,98 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 29% față de anul 2023, alocarea pentru sănătate a atins un nivel de 6,68% din Produsul Intern Brut.

Prin urmare, cheltuiala medie a ajuns la 1.319 euro pentru fiecare locuitor al țării. Finanțarea publică acoperă 71,98% din întregul necesar, restul de 28,02% din costuri este asigurat de surse private. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea sistemului au scăzut comparativ cu anii trecuți și reprezintă acum doar 5% din totalul fondurilor rulate.

Încasările din CASS și problema persoanelor neasigurate

Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate acoperă în prezent 51,15% din cheltuiala totală. Peste jumătate din populație contribuie acum la fondul național unic, sistemul raportează 9,66 milioane de persoane cu statut de contributori. Baza de încasare s-a mărit prin eliminarea unor facilități fiscale anterioare. Totuși, plafonul aplicat la pensii limitează încasările statului, deoarece contribuția se aplică exclusiv pentru pensiile de peste 3.000 de lei. Peste trei milioane de pensionari rămân astfel exceptați de la plată, un aspect care generează un gol anual de 13 miliarde de lei la nivelul fondului.

Măsurile legislative din ultima perioadă au produs un efect direct asupra acoperirii populației cu servicii medicale. Numărul persoanelor neasigurate a crescut cu 511.000 de cetățeni față de anul 2024, iar totalul estimat a ajuns la 2,92 milioane de persoane. Peste 95% dintre persoanele neasigurate au vârste sub 60 de ani, o statistică relevantă pentru lipsa de protecție financiară în rândul populației active.

Finanțarea privată și plățile din buzunarul pacienților

Banii plătiți direct din buzunarul pacienților cumulează 33,64 miliarde de lei, o sumă ce reprezintă 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea. Din aceste fonduri private, 16,74 miliarde de lei merg către produse farmaceutice, materiale sanitare și diverse dispozitive medicale. Alte 12,58 miliarde de lei acoperă serviciile ambulatorii și consultațiile stomatologice, o categorie care reprezintă 37,4% din totalul plăților directe.

Piața abonamentelor medicale a atins o valoare de 1,44 miliarde de lei, alături de asigurările private de sănătate care au generat sume de 633 milioane de lei. Aceste două mecanisme voluntare reprezintă împreună o fracțiune foarte mică din sistem. Furnizorii privați de servicii atrag în final 57,5% din resursele totale ale sistemului medical, o proporție care include atât banii decontați de stat, cât și plățile directe ale pacienților.

Distribuția fondurilor interne și influențele salariale

Repartizarea banilor interni indică o concentrare clară pe două zone. Spitalele și medicamentele consumă împreună 70% din resursele sistemului, în timp ce programele naționale curative costă anual 18,8 miliarde de lei.

Domeniul oncologiei atrage fonduri totale de 12,08 miliarde de lei. Plățile totale pentru medicamente și materiale sanitare au urcat la 27,1 miliarde de lei. Lista de medicamente compensate a primit 127 de molecule noi în ultima perioadă.

Transferurile către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale au ajuns la 16,9 miliarde de lei, o sumă comparabilă cu întregul buget alocat serviciilor spitalicești decontate de stat. Instituțiile private nu primesc fonduri pentru influențele salariale de la buget. Sistemul spitalicesc este împărțit inegal între sectorul public și cel privat.

Spitalele publice dețin peste 95% din capacitatea contractată pentru cazurile acute. Sectorul privat se concentrează pe îngrijiri paliative și spitalizare de zi, iar aceste instituții dețin aproximativ 54% din totalul paturilor de paliație.

Alocările Ministerului Sănătății și contribuția autorităților locale

Bugetul Ministerului Sănătății a urcat la 26,53 miliarde de lei în anul 2025, iar din această sumă, cheltuielile curente reale reprezintă 12,45 miliarde de lei. Fondurile alocate pentru programele de prevenție au rămas la nivelul de 1,11 miliarde de lei, iar banii suplimentari susțin funcționarea sistemului de urgență și salariile medicilor rezidenți.

Taxa clawback impusă companiilor farmaceutice a adus venituri de 6 miliarde de lei și acoperă o parte din costul medicamentelor compensate. Autoritățile administrației publice locale alocă doar 636 de milioane de lei pentru spitalele din subordine, iar contribuția acestora reprezintă 0,50% din cheltuielile curente totale cu sănătatea. Administrațiile locale susțin infrastructura medicală doar prin proiecte punctuale de investiții.

Autorii acestui studiu sunt: Conf.Univ.Dr. Sorin Anagnoste, Prof.Univ.Dr. Nicolae Istudor, Prof.Univ.Dr. Tănase Stamule, Drd. Ruxandra Stanomir, Sef Lucrări Dr. Dragoș Nicolae Garofil, Radu-Bogdan Comșa.

Întregul raport poate fi citit aici.