PREVIZIUNI PNRR, de la „proiect de țară” la „dezastru de țară”

În urmă cu cinci ani, în plină pandemie, președintele României, Klaus Iohannis, anunța victorios: „Am obținut pentru România 80 miliarde euro”. Bugetul multianual pentru perioada 2021 – 2027, fondurile europene de coeziune, în valoare de peste 46 miliarde euro, și fondurile de redresare economică, peste 33 miliarde de euro.

„Va trebui să ne mobilizăm maxim pentru exercițiul financiar multianual 2021 – 2027”, spunea premierul de atunci, Ludovic Orban, care le cerea ministerelor ca 70% din fondurile europene să fie contractate în următorii doi ani. Astăzi, atât PNRR-ul cât și fondurile din politica de coeziune sunt în aer.

15 miliarde din 80

România a atras doar 15 miliarde de euro din 80, un eșec de țară ridicat la un nivel epic. Planul Național de Redresare și Reziliență a fost renegociat, iar valoarea lui a scăzut de la 28,5 miliarde euro la 21,4 miliarde euro. Adică ne-am luat rămas-bun la 7 miliarde. Ce șansă mai are România să atragă toți banii din PNRR într-o perioadă atât de scurtă, doar nouă luni până în august 2026?

„Șansele sunt mici, spre foarte mici. Pentru simplul motiv că România este la abia a treia cerere de rambursare, și asta cu jaloane neîndeplinite, cu o extensie primită de la Comisia Europeană – jaloanele privind guvernanța companiilor de stat, digitalizarea administrației, reforma fiscală s-a făcut, să vedem cum trece de Comisie. Este greu de crezut că vom reuși să cheltuim încă 10 miliarde până anul viitor, inclusiv”, a declarat, pentru Cotidianul, Florian Marin, expert în fonduri europene.

PNRR, la pachet cu alte eșecuri

Eșecul PNRR a fost dublat de eșecul absorbției de fonduri europene din Politica de coeziune, adică fondurile europene tradiționale, plus cele din Politica Agricolă Comună și Green Deal. Din peste 45 miliarde euro, politicienii și administrația au reușit să atragă doar 5,3 miliarde, de nouă ori mai puțin. Și mai avem doar doi ani la dispoziție.

De ce sunt importante fondurile europene? Dacă Guvernul României reușea să atragă sume mult mai mari presiunea proiectelor de investiții de pe bugetul național ar fi scăzut, iar deficitul nu ar mai fi fost atât de mare. România a reușit să evite recesiunea în ultimii ani datorită banilor europeni, însă când nu s-au folosit banii europeni, Guvernul s-a împrumutat pentru a deschide sau continua șantiere pentru proiecte de investiții. Fondurile europene se iau în calcul la formarea produsului intern brut, iar creșterea economică putea fi mai mare dacă atrăgeam mai mulți bani europeni.

„Statul ori nu are capacitatea să absoarbă aceste fonduri, ori nu vrea să le absoarbă”

Cum se cheltuie banii europeni? Statul cheltuie prima dată bani de la bugetul de stat, după care statul face o cerere de rambursare a fondurilor la Comisia Europeană. După ce toate cheltuielile sunt verificate, Comisia trimite banii înapoi. Dacă proiectul nu e terminat la termenul stabilit, se pierd banii europeni.

„Statul ori nu are capacitatea să absoarbă aceste fonduri, ori nu vrea să le absoarbă, și preferă să se împrumute de pe piața liberă pentru că banii sunt mai ușor de gestionat și cheltuit. Acest lucru descalifică România și îi știrbește capacitatea de negociere pentru următoarea perioadă de programare”, explică Florian Marin, expert în fonduri europene.

Originile eșecului. De ce vom pierde banii europeni din PNRR

Negocierile purtate la Bruxelles în pandemie au pus la dispoziția României fonduri europene de 80 miliarde de euro. O sumă uriașă care reprezenta mai mulți bani decât a atras țara noastră în perioada 2007 – 2020 prin politica de coeziune.

„România ar fi trebuit să cheltuie în 7 ani (2021 – 2027 n.r.) cât nu a cheltuit în 15 ani. Dacă ai cheltuit 70 de miliarde în 15 ani, probabilitatea să îi cheltui în 7 ani e foarte mică. Programele acestea europene sunt gândite pe o perioadă de 7 ani. Dacă dai drumul la toate licitațiile odată, fără a te gândi că ele sunt structurate pe mai mulți ani pentru a nu pune presiune pe resursele naționale, bugetul de stat și administrația publică care trebuie să lucreze mai mult, ajungi să te blochezi la un moment dat”, a declarat Florian Marin.

,,Relansarea economică este condiţionată de atragerea tuturor banilor europeni”

Ei bine, politicienii români chiar asta au făcut. Ludovic Orban a cerut ca 70% din fonduri să fie cerute în primii doi ani. Adică s-au pus pe masă cât mai multe proiecte cu speranța că dacă unul pică, celălalt trece și primește finanțare. Și în PNRR s-a mers pe aceeași rețetă. Conform ministrului  Investițiilor și Proiectelor Europene, în PNRR sunt peste 24.000 de proiecte de investiții, iar impresia lăsată de guvernanți este că noi chiar avem o șansă să luăm toți acești bani. Specialiștii, însă, se pare că sunt mult mai sceptici.

„România a încasat până în prezent 10,7 miliarde de euro din PNRR şi urmează să primească până la sfârşitul anului viitor aproximativ aceeaşi sumă. Relansarea economică este condiţionată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât sumele din PNRR, cât şi cele de coeziune”, a declarat ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.

Politicienii s-au lăudat ani de zile că vor construi spitale, autostrăzi, școli, grădinițe, sisteme de canalizare, căi ferate, aeroporturi, că vor digitaliza statul român, că vor transforma deci, societatea noastră, într-un mod accelerat, cu banii europeni. Proiecte de miliarde pentru domeniul energiei, educație, sănătate, infrastructură. Însă în momentul de față suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la atragerea de fonduri.

PNRR-ul a fost și încă este o temă de campanie pentru partidele aflate la guvernare în ultimii cinci ani, în principal PNL și PSD, care au utilizat fără nicio rușine fondurile europene în scop electoral, pentru a rămâne la putere.

Am pierdut 7 miliarde de euro. Cât mai urmează?

Guvernul României a reușit să renegocieze Planul Național de Redresare și Reziliență în așa fel încât să pierdem „doar” 7 miliarde de euro. Deci din 28,5 miliarde am ajuns la 21,6 miliarde. În jur de 10 miliarde euro le-am primit, mai avem de încasat cam aceeași sumă. Termenul limită pentru implementarea PNRR este sfârșitul lunii august 2026, adică mai avem doar 9 luni la dispoziție. Timp în care ar trebui să cheltuim cât nu am cheltuit în cinci ani. Deci la cele 7 miliarde de euro pierdute din PNRR s-ar mai putea adăuga multe alte miliarde.

„Este imposibil să spun cât de mulți indicatori nu vor fi îndepliniți și cât de mulți bani din sumele rămase după recalculări și renegocieri vor putea fi atrași. După discuțiile purtate în repetate rânduri la Bruxelles ni s-au întins toate facilitățile, ni s-a dat aproape tot ce am cerut în așa fel încât să crească șansa să atragem cât mai multe fonduri.

Sper că vom reuși să atragem majoritatea fondurilor. Acum că vom fi la 50% +1 sau mai aproape de 100%, depinde de ce decizii vor fi luate în perioada următoare și de munca oamenilor din sistemul de stat.”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.

,,Birocrația specifică PNRR va împiedica implementarea cu succes”

„Cred că birocrația specifică PNRR va împiedica implementarea cu succes până la termenul limită de 31.08.2026. Practic, ministerele nu au găsit soluții de debirocratizare, și astfel ajungem în situația blocajelor instituționale generate tocmai de incapacitatea statului de a acționa proactiv.

Asta se întâmplă atât pentru proiectele instituțiilor publice, cât mai ales pentru IMM-uri, unde nici o măsură de finanțare nu este la capacitate de închidere până în august 2026”, este de părere Cosmin Măglaș, consultant în fonduri europene și fondator Atragem Finanțare.

„Clar, ne putem aștepta să avem și alte pierderi generate de lipsa atingerii jaloanelor PNRR, în special pe reformele statului sau ratarea indicatorilor de performanță asumați”.

Un plan utopic pentru o țară cu vise mari

Expertul în fonduri europene Florian Marin este de părere că PNRR-ul a fost utopic din start. Prea multe proiecte ambițioase, prea multe reforme care au fost prea serioase, prea multă birocrație pe care nu am putut să o gestionăm.

„Nu s-a ținut cont de capacitatea de absorbție pe care România o are, nu s-a ținut cont de situația bugetului de stat, nu s-a ținut cont de deschiderea cu privire la reformele din PNRR. Reamintesc că PNRR a fost o perioadă lungă secret.

PNRR-urile au fost mult gândite și dezbătute în societate tocmai pentru că aveau nevoie de un sprijin social și economic pentru reforme. Noi n-am făcut așa ceva, l-am ținut secret și nu am avut un comitet de monitorizare foarte mult timp”, explică Florian Marin pentru Cotidianul.

Cine a câștigat, cine a pierdut

Cel mai mult au câștigat, evident, politicienii. Le-au promis oamenilor transformări radicale în societate și pe la spate au făcut tot ce au putut pentru a amâna reformele importante din PNRR. Legea salarizării unitare din sistemul public, reforma companiilor de stat, reforma administrației publice, reforma pensiilor speciale amânată până în al 12-lea ceas. Am îndeplinit până acum doar un sfert din jaloane și am atras o treime din fondurile PNRR.

„Pentru banii care se vor pierde din acest PNRR vor fi responsabili niște birocrați și politicieni care nu reușesc să găsească o soluție bună pentru probleme, sau niște birocrați și politicieni care se opun reformei pentru că nu le servește interesului lor personal, în ciuda faptului că au fost puși acolo ca să servească interesului nostru, al cetățenilor români”, spune profesorul Christian Năsulea. „Reformele, îmbunătățirea sistemului, au valoare infinit mai mare decât banii europeni pe care îi primim. Mai degrabă plâng după reformele nefăcute decât după banii luați din PNRR”.

Pe drumul către o nouă „oportunitate ratată”

Însă dezastrul din PNRR pare mult mai mic decât dezastrul din politica de coeziune 2021 – 2027. Din 45 de miliarde euro, România a atras doar 5! „Am făcut niște erori importante în sensul în care am supracontractat foarte mult. Supracontractând foarte mult pui presiune pe bugetul de stat, în sensul în care Guvernul trebuie să susțină investițiile până la decontarea banilor de  către Comisia Europeană.”, spune Florian Marin.

Nimeni nu știe și nu poate spune câți bani europeni vom pierde, fie că vorbim de fonduri europene nerambursabile fie de granturi. Dacă până acum am atras doar 15 miliarde din 80…  Cel mai probabil, proiectele care nu vor mai fi încheiate până în vara anului viitor vor fi amânate pentru perioada 2028 – 2035. Conform Cadrului Financiar Multianual 2028 – 2035, fiecare stat va avea un plan național unic, precum PNRR, în care atragerea banilor europeni va fi condiționată de reforme. României i s-a propus o alocare inițială de 60 miliarde de euro. Să sperăm că vom veni cu un plan mai bun.