Prognoză: 1 euro ar putea costa 5,25 lei la finalul anului. Cât de supraevaluat este leul?

„Dacă ne uităm în ultimii ani leul a fost folosit ca ancoră antiinflaționistă”

În ultimii doi ani, România a trecut prin mai multe șocuri și Banca Națională a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a ține cursul leu – euro sub pragul de 5 lei. Bula s-a spart după turul I al alegerilor prezidențiale de anul trecut, după ce George Simion a ieșit pe primul loc și premierul Ciolacu și-a dat demisia, iar pentru câteva zile, un euro a ajuns să coste peste 5,1 lei. De atunci, cursul de schimb nu s-a modificat radical și a rămas sub pragul de 5,1 lei pe un euro. Însă, anul acesta, ar urma o nouă corecție, iar leul ar putea să se deprecieze din nou.

Potrivit raportului Organizației Națiunilor Unite „World Economic Situation and Prospects 2026”, România are o monedă națională supraevaluată cu 10%. Informația a fost pusă într-un tabel în care organizația a calculat rata reală de schimb efectivă a mai multor monede internaționale. România nu este singura țară în această situație – coroana cehă ar fi supraevaluată cu 19%, la fel și coroana daneză. Zlotul polonez ar fi și el supraevaluat cu 15%, iar lira englezească cu aproape 3%.

Citeste și Curs valutar de 5,2 lei pentru un euro în 2026. Scumpiri în lanț și presiune pe salarii

„Materialul despre care discutăm se uită la rata reală de schimb efectivă. Există niște formule pe baza cărora se calculează această rată de schimb. Este unul dintre indicatorii pe care îl pot utiliza economiștii atunci când evaluează dacă un curs de piață este aproape de valoarea sa teoretică, de echilibru, sau nu. Este doar o metodă prin care ne putem orienta. Nu este o sentință definitivă și este greu să avem o precizie în privința acestui fenomen. Modul de calcul ține seama de dinamica inflației și consideră că în timp, inflația într-o țară crește mai mult decât în altă țară sau grup de țări, avem o dinamică ce se compensează de obicei prin cursul de schimb, printr-o depreciere a monedei a țării cu inflație mai mare”, a explicat, pentru Cotidianul, Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.

Inflația a crescut, leul a rămas stabil

Acest model de calcul compară leul românesc cu valutele celor mai importante țări cu care facem comerț. Dacă plecăm de la ideea că ele sunt țări europene, majoritatea cu moneda euro, ele au avut o inflație în jur de 2% în 2025, în timp ce România a încheiat anul cu o inflație de 7,3%, conform INS. Însă în analiza celor de la ONU anul de referință este 2012, iar această supraevaluare cu 10% înseamnă că în ultimii 13 ani leul s-a apreciat.

„Dacă ne uităm în ultimii ani leul a fost folosit ca ancoră anti-inflaționistă, în sensul că noi importam diverse bunuri și servicii, mai ales energie care avea prețuri mari, și dacă s-ar fi depreciat leul, ar fi inflamat inflația. Și având în vedere că vin fonduri europene care pot să susțină acest curs de schimb, a fost folosit ca și ancoră anti-inflaționistă.
Dar dacă ne uităm la evoluția leului, cât și la diferențialul de inflație dintre România și zona euro, vedem că diferențialul de inflație a fost destul de mare, anul trecut undeva la 7%. Asta înseamnă o apreciere în termeni reali a leului. E adevărat, anul trecut leul a avut și o depreciere de două puncte procentuale (momentul alegerilor n.r.). Deci doar anul trecut aprecierea reală a leului a fost undeva la 5%. Și în anii anteriori de asemenea a fost o anumită apreciere a leului. Dacă ne uităm pe ultimii 4-5 ani, leul, în termeni reali, s-a apreciat față de euro. De ce? Pentru că am avut inflație mai mare decât în zona euro, iar leul a stat stabil”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Aceasta a fost de fapt marea provocare a BNR. Salariile au crescut, pensiile au crescut, au existat mai mulți bani în piață care au fost folosiți pe consum. Cum consumul s-a îndreptat în mod natural către bunurile de import, care domină piața românească, creșterea economică a mers de fapt în țările de unde importăm și nu la noi în economie. De acolo vine și explicația deficitelor uriașe și a creșterii economice sub 1% din ultimii doi ani. Din acest motiv este relevantă rata de schimb reală efectivă, deoarece compară prețurile bunurilor dintr-o țară cu prețurile din altă țară, ajustând rata de schimb nominală cu inflația.

„De ce se întâmplă asta? Pur și simplu cursul de schimb a evoluat mai lent, leul nu s-a depreciat pe cât ar fi cerut-o alți parametri macro-economici. Cumva, dezechilibrele pe care le avem pe contul curent, care este în principal influențat de deficitul comercial, acel dezechilibru s-ar corecta dacă leul ar fi mai slab. Un curs mai slab al leului, adică un curs mai mare euro – ron, ar însemna importuri mai scumpe și exporturi mai ieftine. Ar merge natural ca o frână în calea importurilor și un stimulent pentru exporturi”, spune Claudiu Cazacu.

Intervenția BNR

În tot acest timp, valoarea leului în raport cu euro ar fi trebuit să scadă, însă BNR, prin politica „managed float”, a intervenit în piață pentru a ține sub control moneda. Politica monetară a BNR se concentrează pe rezervele valutare. Ele au ajuns la aproape 65 de miliarde de euro la finalul anului 2025, de două ori mai mari decât valoarea aurului din rezervă.

„Regimul de curs de schimb al României este „managed float”, în sensul că leul se tranzacționează liber pe piață, dar Banca Centrală poate face cumpărări sau vânzări de valută pentru a-l administra, a-i reduce volatilitatea, a-i da stabilitate și așa mai departe”, explică Adrian Codirlașu.

Un rol important aici l-au avut fondurile europene, bani care au intrat în țară sub forma de euro, dar au fost schimbați în lei pentru a fi folosiți în investiții. La fel se întâmplă și cu banii trimiși de diaspora românească în țară. Conform BNR diaspora a trimis 60 miliarde de euro în România în ultimii 12 ani, bani care la rândul lor au fost schimbați în lei și folosiți în consum, în investiții în case, electronice, electrocasnice, mașini etc. care au ajutat la stabilitatea monedei naționale.

Șocurile suportate de leu în ultimii ani

Primul șoc care putea să dea peste cap leul românesc a fost înainte de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. După victoria lui Călin Georgescu în primul tur, reacția investitorilor a fost să scape de lei și să-și mute depozitele în alte monede, precum euro sau dolari, pentru a le proteja. La fel s-a întâmplat și după anularea alegerilor. BNR a vândut atunci miliarde de euro pentru a ține cursul leu – euro sub pragul de 5 lei. Investitorii vindeau leii și cumpărau euro, pentru a nu pierde bani în cazul în care moneda își pierdea valoarea, iar BNR cumpăra lei folosind euro din rezervă. Același lucru l-a făcut și după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, însă după demisia premierului Ciolacu, depășirea pragului de 5 lei nu mai putea fi amânată.

„Vă fac o declarație, pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit. Am intervenit doar de câteva ori ca să cumpărăm valută”, spunea Mugur Isărescu în toamnă, când a fost întrebat dacă mai există vreo șansă ca schimbul valutar să scadă sub pragul de 5 lei, din nou. „Să coboare sub 5 lei? Nu! Nu are cum să mai coboare”.

La cât va ajunge leul la finalul anului?

„Estimările noastre de la finalul anului trecut sunt de 5,25 lei pentru un euro la finalul anului 2026. Cu o evoluție însă destul de calmă în prima parte a anului este de văzut dacă aceste repere vor fi menținute. Piețele se vor uita la multe aspecte, inclusiv la contextul economic și politic regional. În momentul de față am putea spune că scenariul principal este unul de depășire al nivelului de 5,20 lei. Argumentele țin de nevoia de a recalibra poziția noastră comercială astfel încât să reducem aceste deficite”, este de părere Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.

Analiștii financiari sunt de părere că scenariul din analiza ONU, în care leul este supraevaluat cu 10%, nu poate deveni realitate, în sensul în care un euro să valoreze peste 5,5 lei la finalul acestui an.

Citeste și Curs valutar 2026. Cât de scump va fi Euro anul viitor

„Nu, nu, e mult prea extrem. Vedem de anul trecut că s-a reluat trendul pe care îl avea leul de depreciere, undeva la 10 bani pe an, adică undeva la 2%. Cred că acest trend va continua. Deci leul va rămâne probabil cel mai stabil din Europa Centrală și de Est, cu acest trend de depreciere ușoară, dat de diferențialul de inflație dintre România și zona euro”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

În acest scenariu, în care deprecierea se menține la 2% din valoarea leului, înseamnă că am putea încheia 2026 cu un curs de 5,2 lei pe un euro.

Rolul fondurilor europene pentru stabilitatea leului

Evoluția leului va depinde anul acesta și de fondurile europene care o să intre în România. Guvernanții speră la suma extraordinară de 15 miliarde de euro, care însă cu greu poate ajunge la noi în economie, din cauza întârzierilor din PNRR.

„Dacă vedem o intrare la nivelul estimărilor, de 14-15 miliarde de euro, ar însemna probabil că nivelul de 5,25 nu va fi atins, cursul ar putea presupune chiar un episod de intervenție din partea Băncii Centrale ca leul să nu se aprecieze prea mult. Însă ipoteza noastră de lucru nu este aceasta. Trebuie să ținem cont și de faptul că datoria publică în creștere înseamnă un mediu internațional mai puțin favorabil în ceea ce privește finanțarea unor state cu deficite mai mari, iar asta poate duce la anumite trepidații pe curs.
E un întreg ecosistem care trebuie înțeles – dacă dobânzile cresc, dar percepția de risc nu se deteriorează foarte mult, atunci capitalurile speculative pot intra pe termen scurt, pot duce la o apreciere a cursului inițial, ulterior retrăgându-se în momentele în care li se pare că riscul e prea mare. Asta ar însemna volatilitatea, fluctuații mai mari pe cursul de schimb decât am văzut anul trecut”, conchide Claudiu Cazacu.

În cele din urmă, chiar dacă leul este supraevaluat, șansele ca acesta să se deprecieze cu mai mult de 10-15 bani anul acesta sunt foarte mici.