Ce șanse mai are România să adere la zona euro? Bulgaria o face de la 1 ianuarie 2026

Bulgaria se pregătește să adere la zona euro de la 1 ianuarie 2026, în condițiile în care este considerată cea mai săracă și slab dezvoltată țară din Uniunea Europeană. Și România se află cam în același loc dacă ne uităm la diferitele seturi de statistici care ne poziționează pe noi și pe bulgari mai mereu pe ultimele locuri din UE.

Însă când vine vorba despre proiectele importante, strategice, pare că undeva bulgarii au făcut un pas în fața noastră. Aderarea la zona euro este, în teorie, o obligație a statelor membre. Olanda și Suedia sunt singurele state membre care au transmis prin referendum că nu vor să adere la zona euro și că își vor păstra moneda națională. Tratatul de la Maastricht spune că toate statele trebuie să adere la zona euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergență. În România, poziția guvernelor a fost că țara noastră vrea să adere la zona euro și asta am transmis, în ultimii ani, și Comisiei Europene.

„Undeva în 2016, 2017, îndeplineam toate criteriile pentru aderarea la zona euro. Însă din cauza unei politici fiscale iraționale aș spune, nu mai îndeplinim nimic, în afară de criteriul de schimb valutar. Cel de datorie publică, probabil că de la anul nu îl vom mai îndeplini”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Care sunt criteriile pentru aderarea la zona euro

Primul criteriu important pentru aderarea la zona euro este stabilitatea prețurilor. Un stat nu ar trebui să aibă o inflație mai mare cu 1,5% decât media celor mai bune trei state din Uniunea Europeană din perspectiva stabilității prețurilor. În momentul de față România are o inflație de aproape 10%, în timp ce media inflației din zona euro este de 2%. Cu o inflație de cinci ori mai mare decât media din zona euro, România nu îndeplinește acest criteriu.

Al doilea criteriu esențial este ca finanțele publice ale țării să fie solide – deficitul bugetar să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică să nu depășească 60% din PIB. Guvernul Bolojan speră să terminăm anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, deci de aproape trei ori mai mare decât ne recomandă Uniunea Europeană, iar datoria publică va depăși anul acesta, sau la începutul anului viitor, 60% din PIB. Dacă există o șansă ca deficitul bugetar să scadă și să ajungă la 3% în următorii cinci ani, toate analizele instituțiilor financiare internaționale arată că datoria publică va ajunge la 70% din PIB în 2030.

Un alt criteriu important, și singurul pe care România îl îndeplinește cât de cât, este stabilitatea cursului valutar.

Guvernul de la București a transmis Comisiei Europene că speră ca în anul 2029 să îndeplinească criteriile pentru aderarea la zona euro pentru a începe procesul în mod oficial. În realitate, vorbim doar despre o amânare a acestui termen vag asumat de România. Prima dată am vrut să aderăm în 2019, după în 2024, acum în 2029. Pare că în toți acești ani aderarea la zona euro nu a fost o prioritate pentru Guvernele României, însă pentru cele ale Bulgariei a fost.

„În cazul României, Guvernele nu vor să adere la zona euro. De ce? Pentru că vedem ce s-a întâmplat acum, am avut ditamai deficitul și cum îl rezolvăm? Crescând taxele și inflația, deci punând totul prin inflație pe consumator. Dacă am fi fost în zona euro, nu am fi putut face asta”, este de părere Adrian Codirlașu.

„Nu am fi putut genera inflație ca să corectăm dezechilibrele și chiar ar fi trebuit luate măsuri serioase. Fiind în zona euro înseamnă o responsabilitate mult mai mare pe partea de politică fiscală, pe care cum se vede nu vrem să ne-o asumăm. Dacă vrem să intrăm în zona euro și în mod normal, ar trebui să intrăm, soluțiile sunt pe partea fiscală, acolo unde este mare dezordine, și noi nu vrem să facem ordine să avem acele reguli pentru a intra în zona euro. Cine plătește în final? Consumatorul, printr-o inflație mai mare”, continuă analistul.

Scuza instabilității politice

Dacă ne uităm în ultimii 10 ani, România a avut 10-11 guverne, iar Bulgaria a avut 9-10 guverne. Instabilitatea politică a fost, la acest capitol, similară. Ba chiar în ultimii cinci ani bulgarii aproape că au organizat alegeri anticipate anual, deci la ei situația politică a fost mult mai gravă. Însă în tot acest timp vecinii noștri de la sud nu au intervenit în legislația fiscală atât de agresiv cum a făcut-o România. Pachetele succesive de taxe și impozite majorate au avut un impact mult mai mare la noi privind lipsa predictibilității decât au avut în Bulgaria alegerile anticipate anuale.

Aderarea la zona euro nu este doar un moft politic, ci o carte de vizită foarte bună pentru țară și mai ales pentru investitori. Aderarea la zona euro va însemna, spun specialiștii, un semnal de stabilitate și de încredere pentru mediul de afaceri bulgar, dar și pentru investitorii internaționali, fix ceea ce a încercat să facă Guvernul Bolojan prin pachetele cu modificări fiscale.

„În România vedem o politică fiscală total imprevizibilă și abuzivă. În Bulgaria o politică fiscală foarte prietenoasă cu investitorii și stabilă în timp. Chiar dacă au avut multe guverne care s-au perindat, nu s-au atins de politica fiscală, lucru care favorizează economia bulgară. Iar acum, fiind și în zona euro, cu atât mai mult vor sări în evidență față de noi și sunt companii românești, români, care se relochează în Bulgaria datorită predictibilității politicii fiscale și atitudinii mult mai prietenoase față de investitori”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România.