Cum a câștigat statul român miliarde din schema de plafonare a energiei

Schema de plafonare a fost adoptată în noiembrie 2021, în ultima lună a Guvernului Cîțu. Europa era lovită atunci de o criză energetică nemaiîntâlnită, când gazul s-a scumpit de la 16 euro pentru un megawatt oră în ianuarie la peste 160 de euro în octombrie. Creșterea prețului gazelor naturale a dus la scumpirea energiei electrice cu peste 230%. Statele Uniunii Europene au reacționat cu diferite scheme de ajutor pentru consumatori – plafonarea prețului la energie, compensarea facturilor sau acordarea de vouchere. În România, Guvernul a ales să aplice toate aceste scheme de ajutor.

Statul, marele câștigător

Să nu ne imaginăm că statul a avut ceva de pierdut. Specialiștii în energie sunt de părere că a fost, în tot acest timp, marele câștigător. Politicienii s-au lăudat cu această măsură pe care au prelungit-o de la an la an, lăsându-i pe cetățeni să se teamă din ce în ce mai mult de momentul liberalizării pieței de energie.

Iar ce s-a întâmplat în ultimii ani este o lecție ușor de înțeles despre orice politică de subvenționare – ea ajunge să creeze dependență de prețurile mici și distorsionează percepția oamenilor asupra prețului real. Dacă de mâine se renunță la plafonarea adaosului comercial la alimente, românii nu o să înțeleagă de ce plătesc din nou mai mult pe făină, lapte, ouă și alte alimente de bază, dacă ani de zile au plătit un preț mai mic.

Când ar fi fost bine să renunțe statul la schema de plafonare

Dintr-o măsură de necesitate în vreme de criză intervenția statului în piața de energie s-a transformat într-o politică pur populistă. Guvernul ar fi trebuit să renunțe la plafonare pe data de 1 ianuarie 2025, după încheierea super anului electoral 2024. Însă cum alegerile prezidențiale s-au anulat, și schema de plafonare s-a prelungit. Acest moment a venit în sfârșit în vară, când factura la energie s-a scumpit, în medie, cu 70% de la o lună la alta, lucru ce a contribuit la creșterea inflației și la scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor.

„La noi s-a decis plafonarea și compensarea, apoi a rămas doar plafonarea, în alte țări s-au dat doar vouchere. Din păcate, la noi schema s-a prelungit artificial. Ce aș putea să presupun că au fost motivele prelungirii a fost o dată că statul a văzut că încasează mai mult decât plătește pe această schemă, ceea ce a fost interesant pentru stat.

Schema de plafonare și alegerile

A doua oară, cred că și datorită alegerilor, că se apropiau și s-a considerat că ieșirea din schema de plafonare ar fi impactat alegerile. Din acest motiv România cred că a fost țara din întreaga Uniune care a prelungit cel mai mult schema de plafonare”, a declarat pentru Cotidianul Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România.

„Cumulat, gaze plus energie electrică, în perioada noiembrie 2021 – iulie 2025, au fost într-adevăr 30 de miliarde lei care au fost restituite efectiv, și mai există o datorie între 6 și 8 miliarde lei (către furnizori n.r). Sunt două cifre vehiculate, una de ministerul Energiei, de 6 miliarde, și una a ACUE (Asociația Companiilor de Utilități din Energie n.r.), de 8 miliarde, care sunt restanțe neacoperite până în noiembrie 2025.

Deci putem vorbi de 38 de miliarde lei. În același timp, dacă ne uităm să vedem cât a câștigat statul, estimarea noastră este între 60 și 80 miliarde lei din aceeași criză”, a explicat pentru Cotidianul expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Statul român, marele câștigător al crizei de energie

Statul a fost marele câștigător al crizei energetice deoarece mare parte din factura le energie este de fapt o înșiruire de diferite taxe care ajung într-un final la buget. Vorbim de TVA, acciză, dar și alte taxe și suprataxe care au ridicat câștigurile statului din energie. Și să nu uităm cel mai important aspect, statul este unul dintre principalii jucători de pe această piață.

„Undeva la peste 70% din ceea ce înseamnă capitalul principalilor producători de energie electrică este capital de stat. Asta înseamnă că acele câștiguri ale companiilor au fost de fapt câștiguri ale statului. Toate acestea, cumulate, înseamnă 60-80 miliarde lei, atât pe gaze cât și energie electrică. A însemnat că plafonarea, inclusiv cu aceste taxe și suprataxe, a determinat câștiguri importante la bugetul de stat”, spune Dumitru Chisăliță.

Asta înseamnă că la încasări de 80 miliarde lei și la plăți către furnizori de aproape 40 miliarde, statului i-au rămas vreo 40 miliarde lei, bani care nu s-au întors în sistemul energetic național. Evident că nimeni nu poate spune ce s-au întâmplat cu acei bani. Chiar dacă nu vorbim numai despre profit, este clar că investițiile în sectorul energetic nu s-au ridicat la nivelul câștigurilor.

Investiții necesare de 7 miliarde de euro

Un raport al think-tank-ului Energy Policy Group arăta că nevoia de investiții în rețelele de electricitate este estimată la aproape 7 miliarde euro numai pentru transport, iar în distribuție, alte 10 miliarde euro. Alexandru Chiriță, CEO Electrica, declara la emisiunea Academia de Guvernanță de la Prima News că Electrica vrea să investească în rețele 1,5 miliarde euro în următorii 10 ani, însă necesarul de investiții este de fapt dublu în realitate.

„Cel mai important aspect atunci când statul câștigă nu este când statul câștigă, este că nu știm, de fapt, ce se întâmplă cu acei bani. Dacă acel surplus de 30 – 40 miliarde lei ar fi însemnat un fond de investiții care după aceea să meargă în sistemul energetic, nu cred că ar fi fost nicio problemă. Este o nebuloasă ce s-a întâmplat cu acești bani, probabil că au mers în găurile infinite ale statului român”, este de părere Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Oamenii au așteptat cu teamă liberalizarea

Politicienii au ținut sub control facturile la energie timp de ani de zile, pentru toată populația și pentru companii. O situație ridicolă, în contextul în care au beneficiat de subvenție pensionarii cu indemnizație socială de 1.280 lei, dar și românii cu venituri mari. Singura diferență este că statul a mai acordat vouchere de energie consumatorilor vulnerabili.

„Prelungirea schemei de plafonare a adus mai multe dezavantaje. În primul rând consumatorilor, care s-au complăcut cu un preț subvenționat al energiei care în mod normal, când subvenția a dispărut și facturile au revenit la prețul normal al pieței, a fost un șoc pentru ei. Când te înveți ani mulți cu ceva subvenționat, te ia surprinderea când plătești la prețul pieței.

Efectul schemei de plafonare

Dacă nu s-ar fi prelungit atât de mult, consumatorul simțea mai mult prețul pieței și nu negrija energia în coșul de consum. Pe de altă parte, și aici e grav pentru sectorul energetic, această schemă a distrus lichiditatea pieței, au dispărut traderii, a diminuat semnificativ apetitul de investiții în energie. Pe durata schemei de plafonare nu prea s-au făcut investiții”, spune Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România.

Specialiștii în energie sunt de părere că tarifele nu ar fi ajuns atât de mari cât sunt în prezent dacă schema de plafonare nu ar fi fost prelungită artificial. Practic, toate câștigurile românilor din ultimii ani de pe urma aceste scheme vor fi anulate de facturile mari din prezent și perioada următoare. „Pe o analiză corectă, de un interval de 6-7 ani, populația a pierdut mai mult decât a câștigat, statul a câștigat mai mult decât a pierdut”, spune Dumitru Chisăliță.

Ce șanse sunt ca facturile să devină mai mici

Evident că statul ar putea interveni din nou în piața de energie pentru a reduce factura, însă e puțin probabil să mai facă acest lucru. Având în vedere că mai mult de jumătate din factură reprezintă taxe, suprataxe și impozite percepute de stat, oricând acestea ar putea fi reduse. Însă șansele sunt foarte mici.

Ba chiar în ultimele luni, de la liberalizare, taxele au continuat să crească, lucru ce a mărit facturile la energie. Vestea bună, spun furnizorii, este că piața a devenit liberă, iar principalul factor care decide scăderea tarifelor la energie este competiția. Unii furnizori și-au redus tarifele deoarece mulți clienți s-au mutat în ultimele luni la Hidroelectrica, compania de stat care percepe cel mai mic preț pe kwh.

Statul a câștigat din schema de plafonare, dar și băieții deștepți din energie

Nu doar statul român a câștigat de pe urma crizei și a sistemului de plafonare – compensare a facturilor, ci și așa numiții „băieți deștepți” din energie. Anul trecut, patru furnizori de energie au fost amendați de ANRE cu peste 100 milioane de euro pentru manipularea pieței. Autoritatea spune că-și vindeau între ele curentul, pentru a crește artificial prețul kilowatului. ETF Furnizare a primit o amendă de 50 milioane lei, Freepoint Commodities Europe de 23 milioane lei, Nova Power & Gas 100 milioane lei, iar Tinmar Energy peste 360 milioane lei.

Iar la începutul lunii noiembrie procurorii și polițiștii au descins la patru firme de pe piața de furnizare a energiei electrice, suspectate de săvârșirea infracțiunilor de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „spălare a banilor”. Acești furnizori ar fi realizat operațiuni pe piața energiei în așa fel încât să poată obține compensații maxime de la bugetul de stat, în baza ordonanței de Guvern. Companiile ar fi cumpărat și vândut energie între ele, la sume din ce în ce mai mari.