Ai nevoie de 5.000 de lei pensie ca să trăiești decent în România în 2026. Cum au fost „mâncați” banii pensionarilor de scumpiri

Află cât au pierdut, în realitate, pensionarii din puterea de cumpărare în doar trei ani, e vorba de mii de lei.

Ai nevoie de 5.000 de lei pensie ca să trăiești decent în România în 2026. Cum au fost „mâncați” banii pensionarilor de scumpiri

Imagine ilustrativă cu un pensionar, despre impactul inflației asupra pensiilor în 2026.

Află cât au pierdut, în realitate, pensionarii din puterea de cumpărare în doar trei ani, e vorba de mii de lei.

Dacă ești pensionar, cu siguranță ai resimțit în ultima perioadă faptul că, deși primești aceeași bani, parcă îți permiți să cumperi din ce în ce mai puține alimente, parcă banii se termină mai repede și parcă pensia următoare e tot mai departe. Așa se definește inflația, cea care erodează puterea de cumpărare și face ca banii să fie tot mai puțin valoroși în fața nivelului de trai din ce în ce mai scump. Când situația ajunge sub lupa analiștilor, cifrele nu mai lasă loc de niciun comentariu. Conform economistului Adrian Negrescu, ca să îți permiți același nivel de trai din 2021, atunci când aveai o pensie de 3.000 de lei, ar trebui să primești astăzi lunar de la stat aproape 5.000 de lei.

Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, citat de Adevărul, pentru a păstra puterea de cumpărare a unei pensii de 3.000 de lei din urmă cu cinci ani, venitul ar trebui să fie astăzi de aproximativ 4.600 – 4.700 de lei.

„Dacă însumăm inflația din ultimii cinci ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%”, explică Adrian Negrescu.

Cu alte cuvinte, o pensie care pe hârtie a rămas aceeași a pierdut o parte importantă din valoarea reală, iar diferența se vede în fiecare lună: în mai puține cumpărături, în facturi care apasă mai greu și în decizii dificile luate înainte de următoarea pensie.

În doar trei ani, puterea de cumpărare a pensionarilor s-a prăbușit

Eroziunea banilor nu este doar o problemă a ultimilor cinci ani, și perioada recentă a adus o presiune puternică asupra veniturilor fixe. Potrivit lui Adrian Negrescu, în intervalul 2023-2025, inflația cumulată a depășit 27-28%.

„O pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani”, explică analistul.

Pentru un pensionar, această diferență poate însemna mai puține produse puse în coș, amânarea unor cumpărături sau reducerea cheltuielilor pentru lucruri considerate importante.

Pensionarii sunt mai vulnerabili în fața inflației decât alte categorii sociale. Ei n-au opțiunea de a-și schimba jobul pentru un salariu mai mare

Inflația nu afectează toate categoriile de populație în același fel, deoarece, pentru un pensionar, problema este că o mare parte din venit merge către cheltuieli care nu pot fi eliminate: hrană, medicamente, utilități și locuință.

Află și de ce femeile din România vor ieși mai târziu la pensie. Cine este afectat de Noua Lege a Pensiilor

Un angajat poate, în unele situații, să își crească veniturile prin schimbarea locului de muncă sau prin venituri suplimentare.

În schimb, pentru un pensionar, suma lunară este de cele mai multe ori fixă, iar fiecare creștere de preț reduce direct libertatea de cheltuire.

În acest context, Adrian Negrescu atrage atenția că inflația oficială este o medie calculată pentru întreaga populație, însă pensionarii au un alt tip de consum.

„Vârstnicii consumă disproporționat mai multă energie și utilități, medicamente și servicii medicale, alimente de bază și cheltuieli de locuire, exact categoriile care au avut creșteri de preț peste medie”, spune analistul economic.

Facturile și medicamentele au devenit cele mai mari presiuni pentru pensionari

Printre cele mai mari probleme se află costurile lunare ale gospodăriei. Energia electrică, întreținerea, alimentele și tratamentele au ajuns să consume o parte tot mai mare din venituri, în special pentru cei care trăiesc doar din pensie.

„Cel mai clar exemplu este energia electrică. Dacă în urmă cu un an o factură medie era de aproximativ 200 de lei, astăzi ea depășește 300 de lei – o creștere de peste 50% resimțită direct de gospodăriile mici, tipice pentru pensionari”, afirmă Adrian Negrescu.

Presiunea este și mai mare în cazul medicamentelor. Pentru unii pensionari, tratamentul lunar devine o cheltuială care trebuie echilibrată cu restul nevoilor de bază.

„La această presiune se adaugă medicamentele, unde mulți vârstnici ajung să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă de medic”, spune analistul economic.

De ce nu se simte creșterea pensiilor în buzunarul pensionarilor

Ultima majorare importantă a pensiilor a avut loc la începutul anului 2024, când veniturile au fost indexate cu 13,8%, iar recalcularea a adus creșteri pentru aproximativ 3 milioane de pensionari. Însă ulterior, mecanismul de indexare a fost blocat, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat.

„Practic, timp de aproape trei ani, o pensie de 3.000 de lei a rămas exact aceeași sumă nominală, în timp ce prețurile au continuat să crească”, explică Adrian Negrescu.

Astfel, problema nu este doar cât primește un pensionar, ci cât mai valorează acei bani în economia reală.

Aproximativ 2,7 milioane de români trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei

În mod cert, cei mai vulnerabili sunt pensionarii cu venituri mici, pentru care fiecare creștere de preț se simte imediat. Adrian Negrescu arată că aproximativ 2,7 milioane de români trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, categorie pentru care reducerea puterii de cumpărare poate afecta direct nivelul de trai.

Când ar putea pensiile să fie mai apropiate de nevoile reale ale pensionarilor

Probabil că nu este pensionar care să nu se întrebe când și dacă vreodată venitul de la stat pe va fi măcar apropiat de nevoile financiare lunare. În acest sens, experții vorbesc despre faptul că se pot realiza cu greu anticipații, deoarece evoluția veniturilor pensionarilor va depinde de mai mulți factori: situația finanțelor publice, nivelul inflației și deciziile privind politica fiscală.

Potrivit analistului economic, reluarea indexării cu rata inflației ar putea ajuta pe viitor, însă recuperarea pierderii acumulate nu se va produce rapid.

„Cel mai probabil scenariu pentru următorii ani este unul de recuperare lentă și parțială – nu de revenire la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani, ci de stopare, în cel mai bun caz, a ritmului actual de erodare”, conchide Adrian Negrescu.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.