Final de an prost pe piața muncii. Numărul de șomeri este în creștere, companiile anunță concedieri în masă

Tensiuni mari pe piața muncii din România după ce în ultimul trimestru din acest an mai multe companii au anunțat restructurări și concedieri. Sunt companii din industria IT și mai ales din producție, fie că vorbim de industria auto sau a electronicelor. Fenomenul este unul complex și angajații români sunt influențați atât de factori externi, cât și de factori interni.

În ultimele luni zeci de companii din industria auto și IT, două dintre cele mai importante din România, au anunțat restructurări. 2025 este anul în care itiștii și-au pierdut facilitățile fiscale și venitul lor a început să fie impozitat cu 10%. Măsura a provocat în prima fază o scădere a veniturilor nete, însă ulterior au început să fie anunțate concedieri la angajatori importanți de pe piața locală: Amazon, Oracle, Bitdefender, Microsoft și mulți alții. În IT, motivul principal invocat pentru disponibilizări este inteligența artificială și optimizarea costurilor companiei prin restructurarea angajaților. Asta poate însemna mutarea dintr-un departament în altul sau concedierea lor.

Însă și industria auto, cea mai importantă din România, a fost afectată puternic de valul concedierilor. Compania Aumovio din Timișoara, care activează în domeniul producției de componente auto, va da afara în jur de 1.000 de angajați. La fel se va întâmpla și în Arad, la compania Activ. Lista poate continua cu Continental România, cel mai important jucător de pe piața auto locală, dar și cu Leoni. Toate companiile au transmis motive similare pentru aceste concedieri: numărul comenzilor a scăzut, costurile de producție au crescut – e nevoie de „optimizarea operațiunilor”.

Se pregătesc concedierile pentru 2026

„Întreaga companie Leoni Wiring Systems Arad își va reorganiza activitatea pe parcursul anului 2026, ceea ce înseamnă că este necesară o reducere a forței de muncă pentru a alinia resursele cu cererea actuală a clienților, urmând calea legală privind procedurile de concedieri colective”, se arată într-un document intern al companiei transmis angajaților și publicat de profit.ro.
Și Dacia pregătește o nouă rundă de concedieri voluntare, prin care angajații pot primi mai multe salarii compensatorii pentru a pleca din companie de bună voie. Asta în condițiile în care salariile din industria auto românească sunt cele mai mici din întreaga Uniune Europeană.
„Avem evoluții externe care au dus la această situație, avem o scădere a comenzilor în lanțul de producție din industria auto, avem o reașezare nu doar în IT, ci în toate companiile care foloseau anterior echipe mari de oameni pentru sarcini de lucru unde au putut fi înlocuiți cu ușurință de noi modele de inteligență artificială. Sunt suficiente motive externe care să ne arate că există o explicație pentru faptul că oamenii aceștia au rămas fără un loc de muncă.

Evident, contextul politico-economic din România nu este nici el foarte bun și avem motive să ne așteptăm la o evoluție care va fi departe de pozitivă în 2026. Dacă ar fi crescut salariul minim de la 1 ianuarie 2026, și acest lucru ar fi avut un impact”, a explicat profesorul universitar de economie mondială Christian Năsulea pentru Cotidianul.ro.

Numărul șomerilor este în creștere

Datele institutului național de statistică arată că șomajul a ajuns în luna octombrie la 5,9% din populație, adică 487.300 de oameni. Este o creștere de 24.000 de șomeri față de octombrie 2024. Dintre aceștia, doar 55.000 de oameni primeau indemnizație de șomaj, adică suma simbolică de 330 lei pe lună pentru o perioadă de maxim 6 luni. Cei mai mulți șomeri sunt înregistrați în mediul rural, cu precădere în județele Dolj, Călărași, Vaslui, Satu-Mare, Teleorman, Galați și Covasna, acolo unde se află cel mai mare procent de șomeri fără loc de muncă de mai bine de 6 luni.

Iar numărul șomerilor ar putea crește semnificativ anul viitor. Coaliția de guvernare a ajuns la un consens cu privire la concedierea a 13.000 de angajați din primării și consilii județene în 2026. Însă reforma va fi adoptată numai după ce PSD, PNL, USR și UDMR se vor înțelege pe reducerea cheltuielilor din administrația centrală, unde ar putea să apară alte concedieri.

„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate, acesta este adevărul”, a spus premierul Ilie Bolojan.
„Dacă vom vedea disponibilizări după 1 ianuarie în ceea ce privește sectorul public, ca să se atingă acea reducere de 10% cu costurile totale din administrația publică, oamenii aceia ar avea posibilitatea să își găsească alte oportunități de angajare, locuri de muncă. Însă nu este cert dacă vor dori să accepte acele oportunități de muncă la care ar urma să aibă acces”, este de părere Christian Năsulea.

Cum încearcă guvernul Bolojan să încurajeze munca

Premierul Ilie Bolojan a spus că una dintre politicile pe care și le dorește implementate pentru a încuraja mersul la muncă este scăderea ajutorului de șomaj. „Noi avem un deficit de forţă de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca”, spune premierul. Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că Guvernul nu a ajuns să schițeze un proiect de lege în acest sens și că el nu este de acord cu această măsură.
De la 1 ianuarie 2026 o să crească considerabil și amenzile date companiilor care angajează la negru, cu speranța că așa o să iasă din economia neagră sau gri mai multe taxe și impozite la suprafață. Un angajator care își plătește angajatul fără un contract individual de muncă riscă să primească o amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană depistată că lucrează la negru, până la valoarea maximă de 1 milion de lei. Este o dublare a amenzii, de la maxim 20.000 lei pe persoană, și o creștere de 5 ori a amenzii maxime pe companie, de la 200.000 lei la 1 milion de lei.

Asta în condițiile în care în trecut Ionuț Dumitru, devenit între timp consilierul premierului, estima că în România lucrează la negru 1,9 – 2 milioane de oameni. Domeniile în care s-ar afla cei mai mulți angajați cu probleme sunt comerțul, industria prelucrătoare, construcțiile și agricultura.

„Ce-i cert este că avem factori descurajatori în a participa la muncă legală în România care sunt dificil de rezolvat. Mă refer aici la problema contribuțiilor foarte mari la sistemul de pensii, din care o proporție foarte mare sunt bani pe care angajații nu îi vor vedea înapoi. Ni se oprește 25% din brut, dintre care 4,75% se duc la pilonul II unde au randament și sunt productivi, însă banii care se duc la pilonul I sunt și cei mai mulți, cea mai mare sumă care se oprește din munca noastră, și nici nu avem speranțe prea mari că îi vom vedea înapoi”, este de părere Christian Năsulea.

Problema deficitului de forță de muncă

Datele din diverse studii și rapoarte oficiale vorbesc despre un deficit de forță de muncă de peste 500-600.000 de persoane în România. Sunt locuri de muncă pe care angajatorii caută să le acopere în companiile lor, însă nu reușesc asta de ani de zile. Din acest motiv, în ultimii ani au început să apeleze la muncitori străini.

Datele Eurostat arată că de când Guvernul României a luat decizia de a mări contingentul de muncitori străini la 100.000, numărul de imigranți a fost mai mare decât numărul de emigranți. În mod „tradițional”, în ultimii 10 ani, în jur de 200.000 de români au plecat în afara țării anual, la muncă. Însă de când contingentul de muncitori străini a crescut, numărul celor care vin în România a devenit mai mare decât numărul celor care pleacă – 324.000 de persoane au imigrat în România (muncitori străini plus români care s-au întors din diaspora) în timp de 239.000 de persoane au emigrat din România în 2023.

Cum există un deficit de forță de muncă în mai toate domeniile economiei, muncitorii străini din afara UE s-au angajat peste tot: construcții, industrie, IT, servicii, HoReCa, transporturi și agricultură. În perioada 2022 – 2025, Guvernul a menținut un contingent de 100.000 de lucrători din afara UE anual, însă în 2026 acesta o să scadă la 90.000.

Decizia vine după ce patronatele au cerut ridicarea contingentului la 150.000 de muncitori străini, iar sindicatele și Ministerul Muncii scăderea lui la 75.000. Logica din spatele acestei negocieri este că dacă vor fi dați oameni afară din administrația publică aceștia și-ar putea găsi un loc de muncă la privat.