EXPLAINER | Cine are dreptate în disputa Grindeanu-Fritz. Legea ANI și conflictul de interese

Pe 22 iulie 2026, Sorin Grindeanu lansa acuzații grave la adresa USR legate de conflictul de interese din Legea ANI depusă de Cătălin Predoiu. Discursul său era surprinzător, deoarece apăra atribuțiile ANI, folosind argumente apropiate de cele invocate în trecut de USR. De data aceasta, părea ca taberele s-au inversat. 

Practic, Grindeanu acuza USR că vrea să slăbească puterea Agenției Naționale de Integritate și să-l scape pe Dominic Fritz de conflictul de interese. Unde are și unde nu are dreptate Sorin Grindeanu. 

Acuzațiile privind noua formă a Legii ANI legate de conflictul de interese

Sorin Grindeanu, 22 iulie

„Avem o listă lungă de amendamente depuse de USR care ştirbesc din atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate. 

Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducerea interdicţiilor privind integritatea. 

Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ, pentru ca aleşii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative. 

Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interes. Aşa ceva este de neimaginat.

Au introdus de asemenea condiţii cumulative, astfel încât inspectorul de integritate să nu poată aplica, prin raportul pe care îl face, interdicţia de până la 3 ani, aşa cum era şi până acum. 

Mai mult, au introdus praguri privind integritatea, de două salarii minime brute pe economie.

Vor ca verificările din oficiu, de exemplu, să fie limitate la maxim 5 ani, iar dosarele să fie clasate, dacă evaluarea durează prea mult. Adică un fel de: scapă cine poate şi cine trage de timp. 

Vor să nu mai fie, de asemenea, conflict de interese nici când dau bani publici către ONG-urile din care fac parte.”

Legea ANI, depusă de Cătălin Predoiu în Parlament, poate fi studiată aici. 

Ce spune Grindeanu, ce spune Legea ANI despre conflictul de interese

1. „Au introdus de asemenea condiţii cumulative, astfel încât inspectorul de integritate să nu poată aplica, prin raportul pe care îl face, interdicţia de până la 3 ani, aşa cum era şi până acum.Mai mult, au introdus praguri privind integritatea, de două salarii minime brute pe economie.” – PARȚIAL CORECT

(2.4 ) Inspectorul de integritate dispune prin raport individualizarea interdicției de până la 3 ani și aplicarea acesteia în mod proporțional, după cum urmează: 

1. a) diminuarea cu 10% dacă nu există o sancțiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani; 
2. b) diminuarea cu 20% dacă nu există un raport de evaluare în condițiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani; 
3. c) diminuarea cu 20% dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai mică de 6 luni; 
4. d) diminuarea cu 20% dacă impactul financiar rezultat urmare a conflictului de interese este mai mic de 2 salarii minime brute pe economie. 

(2.5 ) Diminuarea cumulată prevăzută la alin. (2.4 ) nu poate fi mai mare de 50%.”

(2.6) Prin excepție de la alin. (24) şi (25), în cazul conflictelor de interese, inspectorul de integritate poate dispune motivat, în mod excepțional, neaplicarea interdicţiei prevăzute la alin. (2) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (24) lit. a) şi b) şi impactul financiar rezultat ca urmare a conflictului de interese este mai mic de un salariu minim brut pe economie.”

În esență, Sorin Grindeanu a identificat corect modificările față de legea în vigoare, dar omite să spună că singurul lucru nou introdus în proiectul Cătălin Predoiu, față de proiectul ministrului PSD, Radu Marinescu, este punctul 2.6.

Potrivit unui document studiat de Digi24, celelalte praguri ar apărea și în legea lăsată de fostul ministru social-democrat la minister. 

2. ”Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ, pentru ca aleşii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative.” – PARȚIAL CORECT

ART. V. – La articolul 228 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (1¹) – (13), cu următorul cuprins: 

,,(1.1) Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare în cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situaţiei în care sunt alocate fonduri către entități reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, de O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, Legea educației fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, cu modificările şi completările ulterioare, şi care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. 

(1.2) Nu se află în situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competențelor legale în lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ale acestuia, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voinţă. 

(1.3) Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.”

Practic, alesul local care emite un act administrativ ce se aplică unei categorii largi de persoane, nu uneia anume, nu poate fi acuzat de conflict de interese, spune noua lege. 

De asemenea, se restrânge pentru inspectorii ANI aria de fapte pentru care decid că este conflict de interese. Dacă primarul semnează un beneficiu pentru soț/soție/rude, dar acest beneficiu e prevăzut de lege, nu depinde de el, ci îl obligă legea, iar cuantumul și durata aplicării de asemenea nu depind de el, ci de lege, nu e conflict de interese. 

Deci nu este eliminată sancționarea alesului local care emite acte administrative, ci sunt nuanțate condițiile în care acesta este în conflict de interese.  

3. „Vor să nu mai fie, de asemenea, conflict de interese nici când dau bani publici către ONG-urile din care fac parte.” – FALS

ART. V. – La articolul 228 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (1¹) – (13), cu următorul cuprins: 

,,(1¹) Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare în cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situaţiei în care sunt alocate fonduri către entități reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, de O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, Legea educației fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, cu modificările şi completările ulterioare, şi care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. 

Textul nu elimină interdicția în cazul finanțărilor către asociații și fundații. Dimpotrivă, menține situația de conflict de interese, atunci când alocarea fondurilor către astfel de entități ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul/soția sau rudele ori afinii acestuia până la gradul al II-lea inclusiv.

4. „Vor ca verificările din oficiu, de exemplu, să fie limitate la maxim 5 ani, iar dosarele să fie clasate, dacă evaluarea durează prea mult. Adică un fel de: scapă cine poate şi cine trage de timp.” – NU EXISTĂ ÎN PROIECTUL ANALIZAT ACEASTĂ PREVEDERE

Legea în vigoare vorbește despre alt termen. Prescripția intervine după 3 ani. Deci o modificare la 5 ani ar fi mai dură.

„Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor.” – LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010

5. „Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Aşa ceva este de neimaginat.” – FALS, DAR CU AMENDAMENTE

Cazul Fritz, motivarea ÎCCJ

Prin decizia ÎCCJ a fost validat raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat existența conflictului de interese.

Instanța a reținut că Fritz Dominic Samuel a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale pentru Primăria Municipiului Timișoara.

Potrivit ÎCCJ, decizia reconfirmă standardul obiectiv aplicat în materia conflictului de interese. Astfel, nu este necesară dovedirea existenței unui prejudiciu concret sau a faptului că decizia publică a fost influențată de corupție. Este suficientă existența unui interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, precum și participarea persoanei aflate în funcție la emiterea actului administrativ.

Replica lui Fritz

Primarul Timișoarei a contestat acuzațiile lui Sorin Grindeanu.

„Ca să păstreze controlul politic al PSD asupra ANI, Sorin Grindeanu este gata să pună în pericol aproape 800 de milioane de euro din PNRR. Acești bani pot fi pierduți dacă nu este adoptată modificarea Legii incompatibilităților – un jalon din PNRR necesar pentru alinierea legislației la dreptul european. 

În loc să explice de ce blochează această schimbare, Grindeanu continuă să răspândească ideea falsă că legea ar fi făcută <<ca să mă scape>>. Este o afirmație lipsită de orice temei. Legea nu produce efecte retroactive, ci reglementează exclusiv situațiile viitoare – lucru pe care te-ai aștepta să îl știe președintele Camerei Deputaților”, a scris Dominic Fritz, pe Facebook.

Articolul din lege prevede explicit, într-adevăr, că măsurile se aplică pentru viitor. 

ART. X – Dispozițiile prezentei legi se aplică incidentelor de integritate săvârşite ulterior intrării în vigoare prezentei legi. 

Și dacă nu ar fi făcut-o, tot ar fi fost în picioare regula că legile nu pot fi retroactive. Pe de altă parte, e adevărat că noile reglementări din actul normativ sunt sau cel puțin par mai prietenoase cu aleșii locali. Totuși, nu este deloc clar dacă o speță similară pe viitor ar putea duce la un alt deznodământ în instanță, prin care alesul local să nu mai fie tras la răspundere. 

Legea ANI, jalon în PNRR

Legea ANI este jalon în PNRR și trebuie adoptată până la finalul lunii august de România. Valorează 770 de milioane de euro. Actul normativ a fost inițial gândit pentru a înăspri reglementărilor anticorupție și de integritate în cazul persoanelor care ocupă funcții publice sau demnități alese. 

Legea își propunea să clarifice sau să extindă acele cazuri în care un demnitar se găsește în conflicte de interese sau se află în situație de incompatibilitate. Un alt scop era de a digitaliza și eficientiza verificările făcute de Agenția Națională de Integritate (ANI).

Disputa dintre PSD și USR pornește de la modificări reale ale Legii ANI, dar este alimentată și de exagerări politice. Unele dintre acuzațiile lui Sorin Grindeanu sunt susținute de textul proiectului, însă altele nu se regăsesc în forma analizată a legii. Sau omit faptul că o parte dintre modificări existau deja în proiectele elaborate de Ministerul Justiției. 

În același timp, Dominic Fritz are dreptate atunci când spune că legea nu îi poate influența propriul dosar, deoarece noile prevederi se aplică doar pentru viitor. 

Rămâne însă o întrebare legitimă dacă nu cumva noile excepții și mecanisme de individualizare a sancțiunilor vor face ca, în practică, regimul conflictelor de interese să fie mai favorabil aleșilor locali decât cel aflat astăzi în vigoare.

Un alt semn de întrebare este ce va decide Parlamentul cu privire la declarațiile de avere. 

EXPLAINER | Cu declarațiile de avere la vedere, misiune imposibilă pentru clasa politică. Cine e vinovat, cine are dreptate