Instituții folosite pe post de „târnăcop” în lupta politică

După moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan, un adevărat „război” – mediatic și instituțional – s-a declanșat între social-democrați și polul auto-intitulat reformator din jurul lui Ilie Bolojan. Ba chiar și în interiorul PNL, între tabăra Veștea-Thuma și aripa Bolojan. Însă multe instituții au intrat – nu e clar dacă voit sau mai puțin voit – în contrele politice dintre partidele fostei coaliții de guvernare.

„Războiul” declarat de Renate Weber împotriva tăierilor din administrația lui Bolojan

Renate Weber este Avocatul Poporului din 2019. Propunerea a venit din partea ALDE, iar în Parlament a fost susținută și de PSD. Mandatul ei, de cinci ani, a expirat în 2024, dar la mai bine de doi ani încă este în funcție, după ce PSD s-a opus propunerii USR – Roxana Rizoiu – pe motiv că beneficiază de pensie specială. Funcția urma să revină partidului lui Dominic Fritz, după negocierile din defuncta coaliție, aruncată în aer de debarcarea lui Bolojan de către PSD și AUR.

Măsurile luate de Guvernul Bolojan la nivelul administrației locale și centrale prin OUG nr. 7/2026, în luna februarie, au fost atacate de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională (CCR), în martie 2026. Weber susținea la acea vreme că motivele nu sunt „doar despre reducerea cu 10% a posturilor din administrații” și că ordonanța este una „mamut”, pentru că ea „modifică 24 de legi și alte OUG-uri”.

„Este o ordonanță care afectează drepturile și libertățile persoanelor, adică exercițiul drepturilor și libertăților, în condițiile în care Constituția este foarte clară, iar Curtea Constituțională a fost foarte fermă: acest lucru nu poate fi făcut prin ordonanță de urgență, ci numai prin lege emisă de către Parlament”, a spus Renate Weber referitor la motivele atacării la CCR.

Deși Curtea nu s-a pronunțat încă pe constituționalitatea ordonanței, atacarea de către Avocatul Poporului nu a suspendat aplicarea actului normativ, el producându-și efectele. De pildă, multe UAT-uri au decis eliminarea jocurilor de noroc din orașe sau municipii, în baza acestei legi.

AEP, disputa anticipatelor și miza politică a alegerilor

În plină criză politică, cu două desemnări eșuate – una retrasă și una picată în Parlament -, varianta alegerilor anticipate a devenit un subiect de dezbatere, în contextul în care ar mai pica o nominalizare de premier în Parlament.

În acest context, șeful Autorității Electorale Permanente (AEP) a ieșit într-o conferință de presă organizată pe 7 iulie, vorbind despre necesitatea modificării Legii electorale nr. 208/2015 în vederea scurtării unor termene pentru organizarea anticipatelor. Acesta a subliniat că, altfel, pe actualele legi, nu se pot organiza alegeri înainte de termen.

Potrivit unui sondaj publicat de Agenția de Rating Politic la începutul lunii iulie, în eventualitatea unor alegeri anticipate, AUR s-ar situa pe primul loc cu peste 36%, urmat de PNL cu peste 22%, iar pe locul trei PSD, cu aproape 18%. Practic, social-democrații ar deveni, din primul partid parlamentar, a treia forță politică din Parlament.

Adrian Țuțuianu este fost social-democrat cu state vechi. Fost președinte al CJ Dâmbovița, fost ministru al Apărării în Guvernul Tudose, fost senator și fost secretar general adjunct al Guvernului în mandatul lui Ciolacu, el a fost susținut în Parlament de PSD la șefia AEP în urma negocierilor din coaliție. Pentru a ocupa funcția, el a fost nevoit să demisioneze din PSD, potrivit prevederilor legale.

Adrian Țuțuianu: Schimbarea legislației, obligatorie pentru anticipate

Un fost președinte al CCR îl contrazice pe șeful AEP

Într-o declarație pentru Cotidianul, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, l-a contrazis pe șeful AEP. A spus că România dispune deja de cadrul legislativ necesar și că nu este nevoie de modificarea Legii electorale pentru organizarea alegerilor anticipate, având în vedere că se desfășoară în baza aceleiași legislații care reglementează și alegerile organizate la termen.

„Trebuie știut și cine nu știe să învețe că alegerile anticipate sunt tot la fel ca și celelalte alegeri. Nu sunt deosebite prin nimic decât că se fac la un alt termen decât rotativa electorală din patru în patru ani. Deci, dacă trebuie să se organizeze alegeri anticipate mâine, noi avem legislația necesară. Pentru că se organizează după legea electorală existentă. Nu se face o nouă lege”, spune Augustin Zegrean pentru Cotidianul.

Pilonul II de pensii, frontul dintre ASF și Guvern

O altă redută contra lui Bolojan a fost deschisă recent de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cu președinte numit de Parlament în persoana lui Alexandru Petrescu, fost ministru PSD al Economiei și al Mediului de Afaceri în guvernele Grindeanu și Tudose. Numit la finele lui 2023, cu susținerea PSD, în fruntea ASF, instituția a intrat în discordie cu Bolojan pe subiectul Pilonului II de pensii.

Guvernul Bolojan susține adoptarea proiectului care permite fondurilor de pensii administrate privat să investească și în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional.

În schimb, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atrage atenția asupra mai multor riscuri cu privire la plasarea banilor din pensii în acest domeniu și subliniază că pe bursa locală nu există companii românești cu active disponibile. În aceste condiții, banii din pensii ar putea finanța companii străine, iar ASF recomandă ca proiectul să fie avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), potrivit Profit.ro.

Deciziile instanțelor, declarate „suspecte” de unii lideri politici

Într-un capitol separat se înscriu acuzațiile unora dintre politicieni că deciziile din ultima vreme din justiție ar reprezenta ingerințe în viața partidelor.

Astfel, frământările din PNL dintre aripile Veștea și Bolojan au mutat conflictul în justiție. Deși Tribunalul Ilfov, Tribunalul București și Curtea de Apel nu sunt instituții conduse de șefi numiți politic, mai mulți liberali au catalogat deciziile din justiție ca fiind un amestec în treburile interne de partid.

De pildă, decizia rapidă a Tribunalului Ilfov, care a suspendat hotărârile prin care conducerea liberală le recomanda parlamentarilor să nu voteze Guvernul Adrian Veștea, a fost catalogată de senatorul PNL Daniel Fenechiu drept „suspectă”.

„Justiția nu are ce căuta în modul în care un partid își stabilește strategia. Justiția poate interveni să vadă dacă regulile sunt stabilite corect și respectate. Mi se pare rarisim, ca să nu folosesc cuvinte precum suspect. Sunt avocat cu 30 de ani vechime și vreau să vă spun că în toată cariera mea nu am avut cereri de ordonanță președințială care, în două ore de la depunere, să fie și soluționate, și comunicate public”, a spus liderul senatorilor PNL la Digi24.

Și Robert Sighiartău (PNL) a spus, după decizia Tribunalului București de a suspenda hotărârea Consiliului Național al PNL de organizare a Congresului Extraordinar și de schimbare a conducerii partidului, că „este un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”. Declarația a fost făcută pe pagina sa de socializare.

„Colegii noștri sunt astăzi mai hotărâți ca oricând să ducă această luptă până la capăt împotriva reflexelor unui SISTEM SECURIST, care nu suportă un PNL liber și independent”, a spus Sighiartău într-o altă postare din 8 iulie.

Pîslaru și „ciocârLia”, Ciucu și „sistemul”

Edilul Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus, la B1 TV, că „Congresul PNL a fost anulat pentru că sistemul funcționează”. „Se apasă pe anumite butoane în momente-cheie”, a adăugat el.

Ciucu a mai făcut referire la sistem și la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie: „Congresul vine în urma faptului că „sistemul” a ales să pună presiune pe PNL”.

Precizăm că Ciprian Ciucu a fost pus, pe 18 iulie, sub acuzare de procurorii DNA pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, potrivit unui comunicat de presă.

De asemenea, după decizia Curții de Apel București prin care a suspendat, la solicitarea sindicatului Sanitas, procedura proiectului legii salarizării, ministrul Dragoș Pîslaru a avut o postare pe pagina sa de socializare în care susține că „a cântat iar ciocârLia”.

Referirea directă era către Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Liderul USR cataloghează o decizie a instanței ca fiind „abuzivă”

Și Dominic Fritz, căruia ÎCCJ i-a menținut decizia ANI de conflict de interese, a spus că „lucrurile sunt disproporționate, dacă nu chiar abuzive”. „Este o decizie extrem de gravă, o sancțiune extrem de serioasă și complet disproporționată”, a adăugat liderul USR, la Euronews.