Ultima favoare a Renatei Weber pentru PSD. Avocatul Poporului a sesizat CCR pe tăierile din administrație

Una dintre motivele de neconstituționalitate invocate de Renate Weber este „încălcarea principiului încrederii legitime în sistemul legislativ”. Avocatul Poporului susține că ordonanța de urgență modifică un număr de 24 de acte normative din diverse domenii și nu are un obiec de reglementare clar, unic și bine definit.

„Prevederile legale criticate sunt de natură să creeze un climat de insecuritate juridică și încalcă principiul încrederii legitime a cetățenilor în sistemul legislativ, care impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice și stabilitatea regulilor instituite prin acestea”, se mai arată în sesizare.

Renate Weber mai susține că, „prin utilizarea excesivă a delegării legislative”, Guvernul afectează rolul primordial al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Aceasta mai precizează că ordonanța de urgență are un impac social brutal.

„Legiuitorul delegat plasează individul într-un plan secund față de obiectivele sale administrative, transformând cetățeanul dintr-un subiect de drept cu demnistate intangibilă într-un instrument de ajustare fiscală, ceea ce constituie o încălcare nemijlocită a art. 1 alin. (3) din Constituție”, a mai notat Renate Weber.

Avocatul Poporului mai susțin și faptul că ordonanța de urgență afectează drepturile și libertățile fundamentale, ceea ce se află în incidență cu „interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care antrenează consecințe negative în planul restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale”.

Alte motive invocate de Renate Weber privind neconstituționalitatea ordonanței de urgență sunt:

• Încălcarea principiului securității juridice, al previzibilității normei și a principiului egalității de drepturi
• Încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind caracterul social al statului și garantarea demnității umane ca valoare supremă, art. 47 alin. (2) referitor la dreturile de asigurări sociale și art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap
• Nerespectarea art. 1 alin. (3) și a art. 47 din Constituție (art. XIII cu referire la introducerea art. 80¹ în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune)
• Restrângerea exercițiului accesului liber a justiției și a dreptului la muncă
• Încălcarea dreptului la proprietate privată

Sesizarea integrală poate fi citită AICI.

Ce prevede reforma administrației

  Scăderea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală (…) va genera, pe ansamblul autorităților administrației publice locale, o reducere cu 10% a posturilor ocupate.

  Reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate.

  Numărul total de posturi pentru instituțiile prefectului se reduce cu 25%, cu excepția posturilor serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

  Pentru reducerea cheltuielilor de personal și încadrarea în numărul maxim de posturi, ordonatorii de credite pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități:
a) reducerea numărului de posturi finanțate;
b) disponibilizarea de personal;
c) reducerea nivelului unor sporuri;
d) alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.

  Un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București;

  Un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru județe, respectiv municipiul București

Polițiști locali din fonduri proprii în UAT-urile cu sub 4.500 de locuitori

  Unitățile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii.

  Numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.

  Structura funcțională a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuție;
b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuție;
c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuție.