Rectificare bugetară. 2 miliarde de lei pentru datoriile primăriilor și 3,2 miliarde în plus pentru sănătate/ Luca Niculescu: Readucem stabilitatea

Guvernul condus de Luca Niculescu a adoptat vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din acest an. Pe scurt, Executivul a redistribuit banii din buget și a suplimentat fondurile pentru mai multe domenii, printre care sănătatea, plata pensiilor, salariile unor categorii de angajați și serviciile sociale. Au fost prevăzuți bani în plus și pentru primării, inclusiv pentru achitarea datoriilor acumulate către furnizori.

UPDATE Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că proiectul rectificării bugetare a fost modificat, astfel încât Educația nu va mai pierde bani, ci va primi fonduri suplimentare.

Alexandru Nazare: În primul rând, aş începe prin a mulţumi tuturor colegilor, miniştrii din acest guvern, primului ministru Luca Niculescu, pentru concentrare şi susţinere şi efortul pe care l-au făcut pentru a realiza în primele 10 zile de la învestire un pas absolut vital pentru parcursul României în acest an, în speţă, aprobarea rectificării, primei rectificări bugetare, care, din punctul nostru de vedere, este vitală pentru accesul României pe pieţele internaţionale.

În acelaşi timp, aş vrea să reiterez mulţumirea tuturor românilor şi companiilor româneşti care au susţinut în acest an şi anul trecut, prin taxele plătite, prin eforturile pe care le-au făcut, stabilitatea financiară a României, care este la un moment de răscruce. Suntem într-un echilibru foarte fragil, pe care încercăm să-l menţinem. Situaţia nu este una simplă şi avem foarte multe provocări înaintea noastră. Evident, proiectăm o a doua rectificare în termenul legal, până la 30 noiembrie şi ne propunem să pornim discuţiile şi lucrările tehnice asupra bugetului pe anul 2027 în cel mai scurt timp posibil. Este, din punctul nostru de vedere, acestea sunt mize foarte importante pentru finalul acestui an şi pentru asigurarea unor chestiuni absolut esenţiale pentru România.

În primul rând vorbim aici de menţinerea credibilităţii, consecvenţiei, seriozităţii pe care am arătat-o şi pe care România a demonstrat-o şi în acelaşi timp protejarea ratingului de ţară al României. Când vorbim despre protecţia ratingului de ţară al României, vorbim de protecţia românilor, protecţia românilor de o situaţie care ar putea să conducă la o deteriorare şi la o pierdere a calificativului de investiţii. Toate aceste lucruri au în vedere examenele extrem de dificile pe care România le are de parcurs în primele luni ale anului 2027, respectiv evaluarea Fitch în ianuarie, Moody’s în februarie şi S&P în martie.

Deci un buget, o rectificare credibilă şi serioasă, cum este aceasta pe care am făcut-o astăzi, o a doua rectificare până la finalul lunii noiembrie, un buget credibil asigură România în anul 2027 că îşi menţine calificativul de investiţii şi deschide calea printr-o execuţie serioasă a bugetului anului 2027 pentru o potenţială creştere a perspectivei pe care o avem astăzi de rating de la negativ la stabil. Acest lucru este o curea de siguranţă pentru România extrem de importantă care ne ajută să depăşim această situaţie complicată economică unde suntem pe ultima clasă, ne menţinem pe ultima clasă de rating şi suntem în orice moment în pericolul de a pierde acest calificativ în lipsa unor măsuri concrete.

Nazare: Orice greşeală, orice abatere de la traseu poate genera un cartonaş roşu

În această vară am avut trei valori, cartonaşele galbene s-au dat, orice greşeală, orice abatere de la acest traseu este pasibilă şi orice moment de acest gen poate genera un cartonaş roşu care vine neanunţat pentru că agenţiile de rating pot oricând să declanşeze un comitet ad-hoc şi să schimbe deciziile, de aceea trebuie să fim extrem de consecvenţi în ceea ce facem.

Despre rectificarea de astăzi, am luat în calcul un PIB de 2.086 de miliarde, nu am crescut cheltuielile, ci le-am scăzut, am adăugat la investiţii, am făcut relocări şi prioritizări printr-o fundamentare şi o analiză foarte clară a execuţiei fiecarui ordonator în parte. Am utilizat blocajul pe care l-am avut la dispoziţie, aproximativ 4 miliarde din cei 5 miliarde blocaj, astfel încât să creăm spaţiul pentru investiţiile esenţiale.

Prioritatea a fost sănătatea, sănătatea este principalul domeniu care primeşte fonduri în această rectificare, rezolvăm probleme foarte importante, pe care o să le detalieze ministrul Rogobete în a doua parte a conferinţei, dar este foarte important că am reuşit, fără să creştem ţinta de deficit, să alocăm aceste surse şi pentru Casa de Sănătate, şi pentru Ministerul Sănătăţii, de asemenea, Ministerul de Interne a primit sume pentru cheltuieli de funcţionare, în acelaşi timp au fost acoperite toate cheltuielile esenţiale de funcţionare de care aveam nevoie. Cred că prin această rectificare, prin anunţul acestei rectificări, ne putem deschide în mod credibil calea pentru a utiliza fereastra de oportunitate pentru o ieşire pe piaţă în perioada următoare.

Reamintesc faptul că mai avem 70 de miliarde de finanţat în aceste opt săptămâni care urmează şi fiecare pas este extrem de important pentru asigurarea acestor sume. E un mesaj foarte important că de la momentul învestirii acestui guvern, costurile de finanţare au scăzut. Cu 40-60 de puncte de bază, dacă este vorba de finanţarea naţională, şi cu 20-30 de puncte de bază, dacă este vorba de euroobligaţiuni, deci efectul pe piaţele internaţionale a faptului că în România a învestit un guvern care transmite mesaje credibile a fost asumat.

În acelaşi timp, astăzi am adoptat o ordonanţă de măsuri în care am inclus instrumente concrete pentru rezolvarea unor potenţiale blocaje de la finalul acestui an. E vorba de soluţii pentru asigurarea căldurii în sezonul rece – 300 de milioane de lei pentru împrumuturi din veniturile din privatizare prin Trezoreria Statului.

Solicitările se pot depune până la 31 decembrie 2026. Resurse locale pentru serviciile sociale şi disciplină în execuţie – permitem astfel utilizarea excedentului bugetelor locale pentru care nu există angajamente legale şi pentru finanţarea protecţiei copilului, a centrelor pentru adulţi cu handicap şi a căminelor pentru persoane vârstnice. Continuăm investiţiile în sănătate, pentru că am creat cadrul pentru preluarea în Programul de Sănătate 2021-2027 a proiectelor spitaliceşti eliminate din PNRR, dacă sunt eligibile şi dacă se încadrează în alocarea programului. Am creat noi reguli pentru închiderea PNRR şi plata lucrărilor realizate. Prelungim până la 30 noiembrie termenul de verificare, autorizare şi plată a cererilor de transfer şi finalizarea lichidării, cu excepţiile prevăzute pentru contestaţiile admise. Introducem poziţii bugetare distincte pentru finalizarea proiectelor şi pentru angajamentele deja încheiate şi neplătite.

Creditele de angajamente eliberate prin această reorganizare nu pot fi folosite pentru a crea cheltuieli noi. De asemenea, plăţi pentru investiţii locale – este vorba de Anghel Saligny – Ministerul Dezvoltării poate redistribui, începând din luna noiembrie, sume rezervate beneficiarilor, dar pe acest subiect o să intervină domnul ministru. Deblocăm prima de carieră didactică pentru beneficiarii rămaşi neplătiţi, soluţii pentru finanţarea investiţiilor de apă şi de mediu, extindem posibilitatea operatorilor regionali de a executa lucrări în regie proprie din Programul Dezvoltare Durabilă şi Tranziţie Justă, într-un plafon de 120 de milioane de lei. Prelungim până la 31 octombrie 2027 inclusiv suspendarea sancţiunilor pentru lipsa elementelor de identificare şi a datelor în format QR prevăzute pe bonul fiscal, valorificarea bunurilor statului. Modernizăm instrumentele prin care ANAF valorifică bunurile intrate în proprietatea privată a statului prin licitaţii online şi platforme specializate şi actualizăm şi atribuţiile MIPE pentru gestionarea programelor europene şi a mecanismelor de finanţare. Acestea sunt, în sumar, măsurile adoptate prin ordonanţa de măsuri. Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie. Vă rog.

Cum răspunde Alexandru Nazare la solicitările șefului PSD

Reporter: Vorbeaţi puţin mai devreme despre faptul că nu ar trebui să existe derapaje fiscale, pentru că am putea să avem afectat acest buget. Vreau să vă întreb, pentru că am văzut ieri şi zilele trecute reacţii din partea sindicatelor care spuneau că şi-ar dori discuţii cu premierul, dar şi cu Sorin Grindeanu, pentru creşteri de salarii. De exemplu, cei de la Metrorex îşi doresc creşteri salariale cu 420-450 de lei per angajat. De unde ar putea statul român să scoată aceşti bani, pentru că Metrorex, de exemplu, anunţa şi ameninţa cu posibilă grevă? Cum se poate rezolva o astfel de cerinţă?

Alexandru Nazare: Evident, discuţii pe aceste subiecte vor fi foarte multe şi sunt complexe şi ţin de aprobarea bugetului de stat pentru anul 2027. Am precizat că avem pentru bugetul anului 2027, pe care îl vom aproba într-un format complet nou, printr-o aplicaţie electronică care a fost finalizată, testată şi recepţionată, iar acest nou sistem ne permite o vizibilitate foarte bună asupra cheltuielilor tuturor ordonatorilor. În momentul în care datele sunt introduse în reţea şi avem, în mod clar, o evaluare a tuturor proiectelor pe care fiecare ordonator, mai ales miniştrii, le au în vedere, în momentul respectiv, comparăm acest lucru cu spaţiul fiscal de care avem nevoie în 2027 şi spaţiul care asigură ajustarea din 2027 şi luăm decizia politică în consecinţă. Rolul Ministerului Finanţelor este să propună parametrii credibili pentru aceste decizii, să precizeze în clar care e spaţiul fiscal disponibil, iar mai departe decizia va fi politică şi se va lua în Guvern, bineînţeles, în consultare şi cu ştiinţa premierului.

***

„Sunt câteva teme mari pe care le avem în vedere: rectificarea bugetară, accelerarea finalizării PNRR și pregătirea pentru iarnă. Vom rezolva în ședința de guvern de azi problemele urgente de finanțare din sănătate pentru că finanțarea sistemului medical este vitală. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor primi azi, prin această primă rectificare bugetară realizată, sume prin care asigurăm medicamente, materiale sanitare, servicii medicale pacienților, inclusiv celor înscriși în programele naționale de sănătate.

Şi, prin reașezarea pe care o vom decide azi în buget, asigurăm resursele pentru plata tuturor pensiilor până la sfârșitul anului, a drepturilor copiilor și persoanelor cu dizabilități. Vom transfera, de asemenea, banii necesari pentru comunități locale, investiții în agricultură și finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. Readucem astfel stabilitatea după o lungă perioadă de incertitudine politică, care a însemnat și incertitudine financiară, păstrând în același timp disciplina bugetară”, a spus Luca Niculescu.

Sănătatea primește peste 3,2 miliarde de lei în plus

Cea mai mare suplimentare merge către sistemul de sănătate. Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate primește încă 3,22 miliarde de lei.

Banii sunt necesari pentru ca spitalele și celelalte unități medicale să poată continua să ofere servicii, să achite medicamentele și materialele sanitare și să acopere drepturile salariale ale angajaților din sistemul public.

Ministerul Sănătății primește, la rândul său, încă 774 de milioane de lei. Din această sumă, 183 de milioane de lei sunt destinate salariilor angajaților serviciilor județene de ambulanță.

Alte 200 de milioane de lei vor susține funcționarea unităților de primiri urgențe și a serviciilor UPU/SMURD.

Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor

Autoritățile locale primesc, în total, aproximativ 2,8 miliarde de lei în plus din sumele colectate la buget prin TVA.

Cea mai mare parte a banilor — două miliarde de lei — este destinată primăriilor și instituțiilor locale care au acumulat datorii și nu au reușit să le achite la timp.

Sunt vizate restanțele existente la data de 30 septembrie 2026. Este vorba despre facturi neachitate către firmele care furnizează bunuri, servicii sau execută lucrări pentru administrațiile locale, dar și despre datorii către furnizorii de energie termică, operatorii de transport public și bugetul de stat.

Pentru plata acestor restanțe va fi folosit un mecanism de compensare.

Din suplimentarea destinată bugetelor locale, alte 280,1 milioane de lei sunt alocate cheltuielilor care revin județelor, iar 237,1 milioane de lei merg către comune, orașe, municipii și sectoarele Capitalei.

Aceste fonduri acoperă cheltuieli pentru servicii sociale, protecția copilului, centre destinate persoanelor cu dizabilități și cămine pentru vârstnici. Sunt incluse și drepturile salariale ale asistenților personali care îngrijesc persoane cu handicap grav.

3,47 miliarde de lei merg către plata pensiilor

Rectificarea aduce bani suplimentari și pentru plata pensiilor. Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 3,47 miliarde de lei. Acești bani sunt necesari pentru acoperirea cheltuielilor sistemului public de pensii până la finalul anului.

În urma rectificării, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, în total, cu 3,32 miliarde de lei.

Ministerul Afacerilor Interne primește și el fonduri suplimentare. Este vorba despre 563 de milioane de lei pentru plata drepturilor de pensie aferente lunii decembrie 2026 și 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

Investițiile publice ajung la 170,1 miliarde de lei

Bugetul destinat investițiilor publice crește cu 900 de milioane de lei și ajunge la 170,1 miliarde de lei. Suma reprezintă aproximativ 8,2% din PIB și este cu 4,9 miliarde de lei mai mare decât cea prevăzută inițial în legea bugetului de stat.

O parte importantă a banilor este destinată proiectelor finanțate prin PNRR și prin fonduri europene. Pentru proiectele care folosesc componenta de împrumut a PNRR sunt prevăzute două miliarde de lei în plus.

Ministerul Agriculturii primește suplimentar 1,47 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, adică bani europeni sau alte finanțări care nu trebuie returnate.

Există însă și ajustări în sens invers. Creditele bugetare pentru componenta de grant a PNRR și pentru alte proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile sunt reduse, în total, cu 2,3 miliarde de lei.

Deficitul rămâne la 6,2% din PIB, deși crește în valoare nominală cu 3,5 miliarde

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat crește cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130,3 miliarde de lei. Cu toate acestea, Guvernul se angajează că menține ținta de deficit la 6,2% din PIB asumată de România.

Diferența dintre cele două valori ține de modul în care este calculat deficitul ca procent din economie. PIB-ul nominal folosit la această rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.

În același timp, estimările privind veniturile și cheltuielile statului au fost revizuite. Veniturile bugetului general consolidat sunt reduse, în total, cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt diminuate cu 1,2 miliarde de lei.

Creșterea TVA la 21% a adus bani la buget peste estimările MF

Nu toate taxele au adus însă mai puțini bani la buget. Încasările din TVA au depășit estimările inițiale cu 7,18 miliarde de lei. Statul a colectat cu 2,03 miliarde de lei mai mult din impozitul pe venit și cu 1,19 miliarde de lei mai mult din impozitul pe profit.

La alte capitole, încasările au fost sub așteptări. Veniturile din accize au fost mai mici cu 3,68 miliarde de lei față de estimări, iar sumele primite de la Uniunea Europeană pentru decontarea plăților efectuate au fost mai mici cu 4,58 miliarde de lei.