Oenoturism în Crișana și Maramureș: pivnițe săpate în stâncă, crame noi și podgorii vechi de secole

În nord-vestul țării, vinul se descoperă în locuri pe care puțini le asociază încă cu podgoriile: în galerii săpate la zeci de metri sub un deal din Sălaj, în satul bihorean cu aproape o mie de pivnițe, pe dealurile de la Miniș și Măderat, unde soiuri vechi precum Mustoasa de Măderat și Cadarca își găsesc din nou locul, sau lângă ruinele unei abații benedictine ridicate acum aproape o mie de ani.

Este o regiune răcoroasă, cu podgorii printre cele mai nordice din România, iar asta se simte în pahar: albe vii, cu aciditate bună, spumante făcute prin metoda tradițională, roșii suple din Miniș și o generație nouă de crame mici, multe dintre ele de familie, care au investit în ultimul deceniu în vie, în cramă și în primirea oaspeților.

Carastelec, Sălaj

Satul Carastelec, aflat lângă Măgura Șimleului, este atestat documentar în 1241, iar viticultura de aici are și ea acte vechi: în 1650, principesa Zsófia Báthori a refăcut biserica satului și i-a donat păduri și vii. Crama de astăzi a fost înființată în 2011, odată cu plantarea celor 22 de hectare de vie, și s-a construit în jurul unei idei clare: spumantele.

Aproape jumătate din vie este Pinot Noir, alături de celelalte soiuri clasice ale spumantelor din Champagne, de Fetească regală, folosită pentru vinuri petillant, și de Riesling de Rin. În crama semi-subterană, unde temperatura rămâne în jur de 14-15 grade, are loc întregul proces, de la cele două fermentații până la remuage și degorjare. Turul ghidat și degustarea durează aproximativ două ore, includ gustări și, când vremea permite, o plimbare prin vie. Vizitele se rezervă cu 3 până la 15 zile înainte, în timpul săptămânii, iar în weekend pentru grupuri de cel puțin zece persoane.

Podgoria Silvania, Șimleu Silvaniei

La câțiva kilometri de Carastelec, sub aceeași Măgură a Șimleului, se află una dintre cele mai neobișnuite crame din România. Podgoria Silvania își păstrează vinurile într-o rețea de galerii lungă de 3,5 kilometri, săpată la 60 de metri sub stâncă, unde temperatura rămâne tot anul la 12 grade. Săparea galeriilor a început în jurul anului 1820, pentru păstrarea și maturarea vinului, iar rețeaua a fost extinsă considerabil în anii ’60, când s-a constatat că pivnițele sunt potrivite pentru a doua fermentație a spumantelor.

De peste o jumătate de secol, aici se face spumant prin metoda tradițională, cu a doua fermentație în sticlă. Spumantul Silvania se maturează trei ani, iar portofoliul cuprinde astăzi Blanc de Blancs, Blanc de Noirs, rosé și cuvée-uri, alături de vinurile liniștite Măgura Silvaniei, maturate în stejar. Galeriile în care se maturează spumantele pot fi vizitate cu programare telefonică, iar coborârea sub deal este principalul argument al unei opriri la Șimleu.

Crama Dextra, Sâniob

Pe Valea Barcăului, în satul bihorean Sâniob, Crama Dextra își trage numele dintr-o poveste veche de aproape un mileniu. Abația benedictină de aici, întemeiată spre sfârșitul secolului al XI-lea, a adăpostit timp de trei secole, potrivit tradiției, mâna dreaptă a regelui Ștefan cel Sfânt, „Sancta Dextra”, care atrăgea pelerini din toată Europa.

Familia Domuța a plantat în 2016 cele 5,4 hectare de vie cu Merlot, Riesling italian și Fetească regală, iar primele vinuri au ajuns pe piață în 2021. Gama pornește de la Primus și ajunge la Monachus, un roșu sec maturat 24 de luni în baricuri, al cărui nume, „călugăr” în latină, trimite la benedictinii de odinioară. Lângă vie, pensiunea agroturistică Dextra, clasificată la cinci margarete, se închiriază integral, o variantă potrivită pentru un grup de prieteni sau o familie mare.

Crama Corbuț, Diosig

În satul Ianca, din comuna Diosig, Crama Corbuț este una dintre cele mai noi investiții din podgoriile Bihorului, inaugurată recent. Este o afacere de familie: Dan Corbuț a pornit de la 2,5 hectare de vie, la care s-au adăugat ulterior încă șase, iar copiii săi, Raul și Georgiana, se ocupă de administrare și de evenimente.

Crama lucrează Fetească regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Fetească neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon, iar pentru roșii folosește și struguri din zona Miniș. Vinurile poartă numele locului, de la Alb de Diosig la Rose de Diosig. Crama organizează degustări private, evenimente corporate și întâlniri, cu programare.

Familia Darabonț, Biharia

La câțiva kilometri de Oradea, în Biharia, familia Darabonț lucrează viile de trei generații. Astăzi, Erzsébet și Sándor Darabonț, împreună cu fiicele lor, Betty și Vera, au în grijă peste 40 de hectare de vie, cu soiuri românești și internaționale, de la Fetească albă, Fetească regală și Fetească neagră la Furmint, Riesling de Rin, Traminer roz și Merlot.

Gamele familiei sunt numeroase și adesea neconvenționale: Urme, Mezzin, Projekt, Lia, un vin orange în gama RA și Median, primul spumant al familiei. Vizitele se stabilesc în prealabil cu crama.

Vinăria Jugrestan, Carei

La marginea Careiului, în nordul extrem al țării, Vinăria Jugrestan este probabil cea mai mică dintre cramele care apar la „România din Cramă în Cramă”. Povestea a început în anii ’80, când Ioan Jugrestan a luat în arendă câteva rânduri de vie de la fostul GOSTAT, pe care le-a și cumpărat mai târziu, când acest lucru a devenit posibil. Fiul său, Cristian, s-a întors acasă în 2014 și a înființat în anul următor firma care face astăzi vinul familiei.

Via, împărțită în patru parcele, are puțin sub un hectar, cu soiuri vechi ale locului, precum Iordana și Ardeleanca, alături de Fetească albă, Riesling de Rin, Fetească neagră și Merlot. Producția rămâne mică, de câteva mii de litri pe an, iar vizita are un aer de casă: crama are o terasă și trei spații de degustare, iar Cristian Jugrestan s-a pregătit și ca bucătar, ca să-și poată primi singur oaspeții.

Crama Teodor, Rătești

Pe un deal din satul Rătești, la aproximativ 22 de kilometri de Satu Mare și aproape de cetatea de la Ardud, Crama Teodor este proiectul lui Teodor Giurgiu și al familiei sale. Via, plantată în 2011, are astăzi 12 hectare, iar primele vinuri au fost produse în 2016.

Lista soiurilor este lungă și include Sauvignon Blanc, Tămâioasă românească, Riesling de Rin, Pinot Gris, Traminer roz, Fetească neagră, Merlot, Pinot Noir și Cadarcă. Vinurile sunt grupate în mai multe game: SatMar, construită în jurul terroirului, Adeodatus, mai elegantă, Frappant, cu roșii structurate, și gama Teodor. Vizitatorii pot vedea via și crama, iar din 2024 domeniul are o sală de degustare cu pivniță proprie; a doua clădire a domeniului urmează să fie transformată în spații de cazare.

Podgoria Miniș-Măderat, Arad

La marginea Câmpiei de Vest, podgoria Miniș-Măderat a atras în ultimii ani o nouă generație de crame mici, care lucrează, alături de soiurile internaționale, și soiuri vechi ale locului, precum Mustoasa de Măderat și Cadarca.

Artisan Winery, Păuliș. La intersecția din centrul satului Păuliș, între Miniș și Măderat, Artisan Winery a pornit în 2015, când Dragoș Torge a preluat o jumătate de hectar de Pinot Noir vechi de peste 45 de ani. Crama a fost înființată oficial în 2017 și lucrează astăzi 8,3 hectare, cu soiuri bordeleze și cu soiuri ale locului: Fetească neagră, Furmint, Cadarcă și Mustoasă de Măderat. Etichetele Artist, Caligraf, Gravor și Artisan 1st Cru au ajuns pe piață începând cu recolta 2020. Pentru vizitatori, crama a gândit mai multe formule de degustare, de la o „pauză de vin” cu gama Artist și turul cramei până la experiențe cu toate gamele, platou de brânzeturi și mâncare caldă, sau o degustare dedicată gamei Artisan 1st Cru. Primele camere pentru oaspeți sunt, de asemenea, în pregătire.

HB Wine, Covăsânț. Pe un deal de la Covăsânț, Horia Ban a pornit în 2022 HB Wine de la o vie veche de aproape 50 de ani, cu Merlot, Cabernet Sauvignon și Burgund. În doar câțiva ani, roșiile din gamele Rupes Nobilis și Grand Reserve au strâns numeroase medalii la concursuri naționale și internaționale. Crama primește grupuri pentru tururi ghidate și degustări de șapte vinuri, în timpul săptămânii și, cu rezervare, sâmbăta.

Tot în podgoria Miniș, pe colinele Zarandului din zona Șiriei, Terra Zarandia își leagă numele de Țara Zarandului, o zonă cu soluri minerale, altitudini moderate și climă blândă. Crama produce vinuri albe, roșii și rosé-uri și primește vizitatori la degustări ghidate, în care fiecare vin este prezentat împreună cu povestea lui și cu particularitățile soiului. Formula se potrivește atât unei vizite cu prietenii, cât și unui eveniment privat. Pentru cine vrea să prelungească excursia, apele termale de la Vața Băi, unde există și un program spa cu baie în vin, se află în vecinătate.

Sălacea, satul celor o mie de pivnițe

În nordul Bihorului, aproape de granița cu Ungaria, satul Sălacea are o înfățișare cum rar se mai întâlnește în România. Pivnițele de vin nu sunt săpate sub case sau în curți, ca în majoritatea satelor viticole, ci aliniate pe străzi separate, cu bolți și ziduri groase de cărămidă. Localnicii vorbesc de aproximativ 900 de pivnițe încă folosite pentru vin și alimente, multe dintre ele vechi de câteva secole.

Pivnițele au servit, de-a lungul timpului, și ca adăpost pentru oameni și animale în vremuri de război. Astăzi, unele au fost renovate, iar comunitatea locală încearcă să le introducă în circuitul turistic. Duminica, după slujbă, localnicii încă se mai adună în fața pivnițelor la un pahar de vin.

Dincolo de vin: ce mai poți descoperi în Crișana și Maramureș

Arheologie și istorie. La Moigrad, lângă Zalău, Porolissum a fost cel mai nordic punct de apărare al Daciei romane. Porta Praetoria, poarta restaurată a castrului, și amfiteatrul, cu o capacitate estimată la 5.500 de spectatori, pot fi văzute astăzi pe dealul Măgura Pomăt. La Sâniob, ruinele abației benedictine amintesc de vremea pelerinajelor medievale, iar în Satu Mare, Castelul Károlyi din Carei, restaurat cu fonduri europene, și cetatea de la Ardud completează traseul.

Orașe și muzee. Oradea este baza firească pentru o bună parte din cramele din Bihor, cu centrul ei Art Nouveau, Cetatea Oradea și apropierea de stațiunea Băile Felix, la câțiva kilometri de oraș. Pentru cine vine dinspre Arad, Minișul și Măderatul se află la mai puțin de o oră de drum.

Natură și tradiții. Mai la nord, Maramureșul istoric adaugă bisericile de lemn incluse în patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel de la Săpânța și mocănița de pe Valea Vaserului, iar în Bihor, Peștera Urșilor de la Chișcău poate fi vizitată pe un traseu amenajat.

Unde dormi

Pentru partea de sud a regiunii, Aradul este cea mai comodă bază, cu acces rapid spre Păuliș, Covăsânț și restul podgoriei Miniș-Măderat.

În Bihor, Oradea și Băile Felix oferă cea mai largă gamă de hoteluri, la mai puțin de o oră de Biharia, Diosig, Sâniob și Sălacea. Pentru cine vrea să rămână chiar în vie, pensiunea Dextra de la Sâniob se închiriază integral.

În Sălaj, Șimleu Silvaniei și Zalăul sunt cele mai potrivite pentru vizitele la Carastelec, Podgoria Silvania și Porolissum, iar în nord, Satu Mare și Careiul sunt punctele de plecare spre Rătești și Vinăria Jugrestan, dar și spre Maramureș.

Crișana și Maramureș, podgorii de redescoperit

Oenoturismul din nord-vest se face încă în ritmul cramelor mici: multe dintre ele s-au deschis vizitatorilor în ultimii ani, iar unele încă își construiesc spațiile de degustare și primele camere pentru oaspeți. Tocmai de aceea, o vizită aici înseamnă de cele mai multe ori o discuție directă cu oamenii care fac vinul, în galerii vechi de două secole, în pivnițele unui sat de câmpie sau pe dealuri unde viile au fost replantate de curând.

Toate aceste locuri și povești prind viață și pe ecran: cramele din Crișana și Maramureș se numără printre locurile pe care le veți descoperi îndeaproape în „România din Cramă în Cramă”, emisiune realizată de Marinela Ardelean, Wines of Romania, în colaborare cu Wines of Europe.

În șapte episoade, dedicate celor șapte regiuni viticole ale țării, emisiunea trece prin peste 80 de crame și ascultă poveștile celor care fac vinul românesc de azi, inclusiv ale generației care îl va face mâine.

„România din Cramă în Cramă” se difuzează pe Prima TV în fiecare sâmbătă, la ora 13:00, cu o ediție specială pe 1 decembrie 2026.

Proiect susținut de CEC Bank România.

Parteneri: AQUA Carpatica, Bitdefender, AnimaWings, Autonom și Asociația Arc Peste Timp.

Articol scris de Radu Rizea, Wines of Romania