Prof. Dr. Ruxandra Jurcuț: „Nu se pot asigura linii de gardă pe cardiologie. O dramă”

Prezentă la Punctul Roșu în Sănătate, medicul Ruxandra Jurcuț a vorbit despre motivele pentru care medicii aleg să plece să profeseze în străinătate sau în sistemul privat din țară. “Este vorba de condiții de lucru, de dotări, este vorba de ceea ce avem în spitalele publice pentru a face medicină de calitate.”

Prof. Dr Ruxandra Jurcuț este medic primar cardiolog, Profesor de cardiologie la UMF “Carol Davila”, coordonator al Centrului de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. CC. Iliescu” București. Medicul lansează o atenționare.

„Asistăm în utimii ani la un bulgăre de zăpadă, la ceva ce se autoîntreține și se autoamplifică, pentru că s-a crezut mult timp că singurul motiv pentru care exista acea migrare a creierelor medicale, a medicilor care plecau în străinătate era salarizarea. Și lucrul ăsta explica multe până în 2017 – 2018, în 2018 când a existat acea creștere a salariilor în sistemul medical s-a crezut că se poate stopa exodul medicilor.

Din păcate s-a văzut că lucrurile nu stau așa, sigur că a fost complicat și în condițiile pandemiei care a urmat, dar nu numai pentru că, deși vedem că lucrurile au revenit aparent la normal această migrațiune de diverse tipuri a medicilor și a personalului medical în general continuă. Și sunt multe explicații dar cred că e cea mai bună dovadă că nu era vorba doar de salarii.

Este vorba de condiții de lucru, de dotări, este vorba de ceea ce avem în spitalele publice pentru a face medicină de calitate și la asta asistăm, la efectele tuturor acestor fenomene”, spune expertul.

Să nu poți să asiguri linii de gardă pe cardiologie în multe spitale din țară. Este o dramă, spune Prof. Jurcuț. Situația se răsfrânge asupra spitalelor din Capitală. Medicii de la București sunt deseori sunați de medicii de gardă din teritoiu, care nu de puține ori nu sunt de specialitate. Le cer acestora sfaturi legate de situații grave, precum infarcte, insuficiențe cardiace severe sau disecții de aortă.

„O dramă. Să nu uităm că nu e vorba doar de spitale orășenești, este vorba despre spitale județene, județul Buzău, județul Călărași, Galați mai nou, mari județe unde nu se mai pot asigura zilnic linii de gardă de cardiologie, e o dramă, pentru că, știm, bolile cardiovasculare reprezintă inamicul numărul 1, împreună cu bolile cerebrovasculare, și, din păcate, în multe dintre aceste orașe și garda de neurologie este în aceeași situație, infarcte, pacienți care vin cu dureri în piept, insuficiență cardiacă, una din marile epidemii ale secolului, toate aceste boli au nevoie de medic cardiolog de gardă.

Ceea ce vedem, în spitalele din București, unde, da, există încă, nu știm pentru cât timp, o bună populare cu medici cardiologi este că, în timpul gărzilor primești nenumărate apeluri de la spitale din județele învecinate sau mai puțin apropiate legate de cazuri dificile de cardiologie.

Că e vorba de infarcte acute, de insuficiențe cardiace severe, disecții de aortă și așa mai departe. Și cine dă telefon? Medicii de gardă din acele spitale, care nu sunt medici cardiologi. Există gărzi care sunt ținute de medici pediatri, de medici chirugi, urgentiști, atunci chiar e bine, de medici dermatologi, ni s-a întâmplat să sune, medici care sunt copleșiți de gravitatea, de complexitatea cazurilor care se prezintă la camera de gardă.

România are o situație cu totul particulară. În orice țară vestică descoperi că în orașe mici există capacitatea de a se implanta cardiostimulatoare, de a se face coronarografii, nu mai spun de a îngriji corect patologii destul de complexe. În România fenomenul acesta al golirii, pentru că la asta am asistat, la golirea de medici specialiști a unor secții de cardiologie din mari spitale județene din județe din jurul Bucureștiului sau din tot sudul țării sau nu numai, și din est, și asta se răstrânge asupra spitalelor din București.

Se discută mult în statistici despre faptul că în București există o concentrare mare de medici dar nu se ține cont că volumul de activitate pe care acești medici din spitalele publice îl au este de fapt de multe ori copleșitor. Gărzile devin din ce în ce mai dificile, numărul de prezentări, de pacienți trimiși de la spitalele din jur fiind extrem de mare”.

Cum sunt acum gărzile la Institutul “CC Iliescu” din Capitală. 24 de ore fără odihnă, cu activitate permanentă.

„Gărzile la Institutul „CC Iliescu” și cu siguranță nu numai, sunt din ce în ce mai încărcate, înseamnă practic 24 de ore fără odihnă, de aici și aprecierea pentru o schimbare de paradigmă care permite aceste gărzi de 12 ore, dar e nevoie și de implementarea acestui tip de regulament nou, oricum este o activitate la care numai cineva care asistă poate să creadă și să înțeleagă că trăim exact ca în filmele americane, cu activitate permanentă, fără pic de odihnă.

Alte declarații importante făcute de Prof. Dr. Ruxandra Jurcuț la Punctul Roșu în Sănătate. Despre cazurile care nu sunt urgențe și care ajung la urgență: ar trebui să existe, ca în alte state, o coplată pentru pacientul care este non urgență dar care vine totuși la camera de gardă.

“În multe țări din Vest, dacă ne uităm acolo, nu trebuie să reinventăm roata, astfel de situații sunt prezente dar sunt taxate printr-o coplată a pacientului care nu este o urgență reală în așa fel încât atât pacienții se vor gândi de două ori cât și sistemul va beneficia de o finanțare care măcar să ajute spitalele care furnizează astfel de servicii”.

Prof. Dr. Ruxandra Jurcuț a vorbit și despre necesitatea decontării unui medicament eficient pentru pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică, cu forme obstructive, și care nu răspund bine la medicamentele obișnuite. Este vorba despre oameni tineri de multe ori care pot avea o viață normală cu ajutorul acestui medicament. Tratamentul este decontat în aproape toată Europa însă la noi nu. Medicamentul este asigurat pentru pacienți prin donație de la firma producătoare, situație care însă se poate întrerupe oricând.

„S-au făcut demersuri, Asociația Pacienților cu Boli Cardiace Genetice Cardiogen a făcut petiție, a înaintat solicitări către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, petiția a adunat peste 1000 de semnături în doar 48 de ore, și totuși încă nu avem cu adevărat un răspuns, donația a continuat, a adevărat dar asta e o stare de echilibru precar, pentru că în câteva luni vom ajunge exact în același punct.

E un medicament pe care, dacă pacienții l-ar cumpăra, ar costa 1500 de euro pe lună. Pentru pacientul din România este foarte mult. Pentru statul român, care ar obține ca pacienții care nu pot uneori să meargă pe stradă sau nu pot să urce câteva trepte, să redevină un om activ, un om care nu are nevoie să se opereze pe cord deschis și nici să stea acasă, ar fi un mare câștig”.

Bolile rare nu sunt un moft, spune Prof. Jurcuț la Punctul Roșu în Sănătate. Alături de colegi din Capitală și din țară a creat o rețea de centre de expertiză în teritoriu, pentru a veni mai ușor în întâmpinarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare din acest segment.

„Poate că multă lume se gândește că bolile rare sunt un moft. Ei bine, nu, nu sunt. Chiar dacă unele dintre ele sunt poate rare luate fiecare în parte nu numai că sunt boli foarte severe, cu risc mare de moarte subită la tineri, cu risc mare de dizabilitate la o vârstă tânără, dar adunate, există statistici care spun că reprezintă 5% din populație, este foarte mult. Ceea ce am reușit acum, când împlinim 10 ani de la acreditarea Centrului de Expertiză este să creăm în mod faptic o rețea de centre de expertiză în România și practic începând de anul trecut, împreună, în echipă, colegii noștri cardiologi din mai multe centre din România au reușit să acrediteze încă astfel de câteva centre de expertiză în România, în Craiova, Timișoara, Cluj și în curs de dezvoltare în Târgu Mureș și în Iași , pacienți adulți, pacienți pediatrici la spitalul Marie Curie, există o rețea care aduce geografic mai aparte managementul corect al bolilor cardiovasculare genetice rare sau mai puțin rare aproape de pacienți”.

Ce factori pot anunța un infarct cu mulți ani înainte ca evenimentul grav să aibă loc: atenție la fumat, la mâncarea bogată în sare și zahăr, la controlul colesterolului și al diabetului.

“Ne mai uităm mai nou și la lipoproteina a, care este de mare risc cardiovascular dacă e crescută, fără să avem un medicament care să i se adreseze direct dar poate fi un factor de alarmă. Și de asemenea la glicemie, la hemoglobina glicozilată, acei markeri de diabet. Diabetul și dislipidemia sunt cei doi mari factori de risc”.

Moștenirea pe care Prof. Ruxandra Jurcuț își dorește să lase viitorilor medici: empatie, înțelegere și dedicare pentru pacient, dincolo de știință. Una dintre cele mai mari dorințe pe care le are Prof. Jurcuț este dezvoltarea unui program pentru moartea subită la tineri.

„Ce-mi doresc foarte mult și cred că reușim prin exemplu, prin model și prin felul cum ne formăm medicii rezidenți este să-i formăm și ca oameni, să le formăm caracterul de profesionist. Nu e suficient să știi cardiologie, să știi medicină, e foarte important dar nu suficient, dacă nu știi să-ți arăți empatia, să te uiți la pacientul din fața ta, să înțelegi ce-l preocupă, să te porți frumos cu pacienții, să dispară complet situația prea mult discutată a faptului că există corupție în sistemul medical, trebuie să dispară în mod real și nu numai la nivel declamativ.

Dorința pe care mi-o asum și la care muncim mea este legată de activitatea Centrului de Expertiză, de dezvoltarea unui program legat de moartea subită cardiacă la tineri, auzim nu chiar așa de rar în ultima vreme depre cazuri dramatice de moarte subită, în somn, sau din picioare, oameni tineri care păreau în deplină sănătate, de multe ori în spatele acestor situații sunt boli genetice, în cadrul unui mare proiect finanțat în România, RoGen suntem implicați cu acest subproiect legat de moartea subită cardiacă la tineri, și încercăm să dezvoltăm împreună cu medicii legiști, geneticieni, noi, cardiologii, un program dedicat acestui lucru”.

Și îmi mai doresc să se deblocheze posturile din sănătate”.